Niciodată până acum cancelarul german Angela Merkel, cea mai puternică femeie din Europa, n-a comentat atât viziunea sa în legătură cu UE: "n-avem nevoie doar de o uniune monetară, ci avem nevoie şi de o aşa numită uniune fiscală, care ar trebui să fie mai mult decât o politică fiscală comună", a spus Merkel, joi, la postul german ARD.
Cancelarul n-a mai făcut de această dată nici un secret din ceea ce înţelege a fi mai mult decât o politică fiscală comună în Europa, pentru parlamentele naţionale: "Avem nevoie, mai presus de toate, de o uniune politică, ceea ce înseamnă că trebuie, pas cu pas, de acum încolo, să cedăm competenţe Europei, Europei să-i creăm mai multe posibilităţi de control.

Presiuni din partea Londrei

La Summit-ul UE consacrat crizei, de la sfârşitul lunii iunie, va exista deja un plan de lucru pentru această uniune politică. Scopul summit-ului ar urma să fie un angajament clar pentru "mai multă Europă" şi stabilirea unui calendar pentru continuarea reformei, a spus ea. În acelaşi timp, cu toate acestea, Angela Merkel a avertizat în legătură cu unele aşteptări prea mari faţă de summit: Nu crede că va provoca o reuniune a Consiliului "de la care să vină marele Big Bang". Consiliul se întruneşte în zilele de 28 şi 29 iunie, la Bruxelles.
Declaraţiile cancelarului german vin doar la o zi după ce preşedintele american Barack Obama şi premierul britanic David Cameron au solicitat un "plan de urgenţă" pentru zonele euro aflate în dificultate. Cameron a fost, de asemenea, la Berlin, joi, unde şi-a repetat cererea. Asta ar fi o aprofundare în continuare a uniunii monetare, ca o "Europă cu două viteze", ceea ce nu pare s-o deranjeze pe Merkel: "În ceea ce priveşte euro, avem deja un fel de Europă cu două viteze", a spus ea, joi. "Acest lucru va fi accentuat, deoarece, cei care intră într-o uniune monetară comună, vor trebui să strângă rândurile," Se cere deschidere, ca tuturor statelor membre să li se ofere posibilitatea să-şi ia măsuri de participare la integrare, spune Merkel:. "Dar noi nu trebuie să stăm pe loc dacă unul sau altul nu ni se alătură."
Mai mult decât atât, pactul fiscal poate fi socotit reuşit chiar dacă 25 din cele 27 de state membre ale UE au convenit la o disciplină bugetară mai strictă – numai Regatul Unit şi Republica Cehă n-au fost pentru un pact fiscal -. După doi ani de criză a datoriilor şi o serie de încercări de soluţionare ad-hoc, apare clar atât la Berlin, cât şi la Bruxelles că se impune recunoaşterea necesităţii unui plan mai mare pentru Europa – sau cel puţin a unui plan de cinci ani pentru moneda euro.
S-a văzut în cadrul reuniunii informale din 23 mai când şefii de guverne şi de stat au cerut emiterea unei decizii Preşedintelui Consiliului UE, Herman Van Rompuy, Preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şefului eurogrupului Jean-Claude Juncker şi şefului Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi: cei patru ar trebui să întocmească un master plan pentru UE. Van Rompuy vrea ca, la summitul de la sfârşitul lunii iunie, să prezinte punctele cheie ale acestui plan. Acesta va include propuneri de reforme structurale, precum şi pentru crearea unei triple uniuni: Uniunea fiscală, Uniunea bancară şi Uniunea politică. Comisia UE a negat, însă: "Nu există nici un plan secret de restructurare a Uniunii, de salvare a monedei euro sau pentru alte lucruri", a declarat un purtator de cuvânt al lui Barroso.

Rezistenţă în Germania

În timp ce Merkel propune "mai multă Europă", starea de spirit a oamenilor ei se clatină. Sunt constatările unui sondaj de opinie realizat de ARD: mai mult de jumătate dintre germani sunt îngrijoraţi pentru economiile lor; mai mult de trei sferturi cred că cea mai rea fază a euro crizei acum începe. Încrederea în euro cunoaşte un declin rapid: mai mult de jumătate dintre germani (55 la sută), vor reîntoarcerea la D-Mark. /…/ Cu toate acestea, 70 la sută cred că euro va exista "în câţiva ani."
SURSA: RADOR