La doar câteva zile după ce Ungaria a cedat preşedinţia prin rotaţie a UE Poloniei, premierul ungar Viktor Orban a grăbit transformarea radicală a peisajului mass-media din ţară. Susţinătorii săi afirmă că masivul val de concedieri anunţat de către premier reprezintă o restructurare necesară, însă criticii se tem că a nu adera la linia partidului de guvernământ poate duce la o scrisoare de concediere, relatează Der Spiegel în ediţia de joi.
Ungaria s-a îndepărtat din ce în ce mai mult de valorile şi de standardele UE – şi acesta este exact lucrul pe care şi-l doreşte premierul Orban. Una dintre legile propuse ar forţa şomerii din Ungaria să presteze munci în serviciul comunităţii, iar dacă locuinţele acestora sunt departe de locul unde ar trebui să se desfăşoare o asemenea activitate, proiectul de lege adaugă că aceştia pot fi adăpostiţi în tabere de muncă. De asemenea, o nouă lege electorală este special concepută pentru a-l ajuta pe Orban şi partidul său, Fidesz, să păstreze cât mai mult puterea. Nu în ultimul rând, dreptul lucrătorilor la grevă şi libertatea religioasă sunt, de asemenea, ameninţate în prezent.
Pe măsură ce preşedinţia ungară a UE se apropia de sfârşit, Orban şi partidul său au început să avanseze în privinţa controversatei legi a mass-media care a declanşat critici masive în afara Ungariei, la începutul anului. Principala ţintă a acestei legi a fost un val masiv de disponibilizări în mass-media de stat.
Amploarea acestor concedieri este fără precedent; până la toamnă, aproape o treime din aceşti 3.400 de angajaţi vor fi fără loc de muncă. În ultimele zile, 550 redactori, reporteri şi tehnicieni au primit scrisori de concediere. Concedierile includ birouri întregi şi personal editorial, cum ar fi întregul corp de corespondenţi la parlament ai postului public de televiziune MTV. Disponibilizările nu îi afectează însă doar pe cei care sunt în mod deschis critici la adresa guvernului Orban. Printre victime se numără mulţi ziarişti importanţi şi premiaţi ale căror materiale despre politica internă şi externă se bucură de o bună reputaţie pentru calitatea înaltă a scrisului şi pentru perspectiva echilibrată.
Aceste disponibilizări au fost elaborate de mai mult timp. Motivul oficial este că reducerea costurilor şi reformarea unui ‘sistem mass-media învechit, ineficient şi netransparent’ se dovedesc necesare. Într-adevăr, nimeni nu poate nega faptul că posturile tv şi radio publice din Ungaria au făcut inevitabilă restructurarea, acumulând milioane în datorii, însă, chiar şi în aceste condiţii, politicienii descriu mişcarea făcută de Orban drept o ‘epurare politică sistematică’ a mass-media de stat.
De peste un an, Orban a transformat radical peisajul mass-media din Ungaria, dându-i lovitură după lovitură:
În toamna anului trecut a avut loc lansarea NMHH, o puternică autoritate mass-media, alcătuită exclusiv din reprezentanţi ai partidului de guvernământ Fidesz. Organismul se bucură de puteri extinse şi de abilitatea de a sancţiona atât organisme publice cât şi private din mass-media.
În luna noiembrie, aproape toţi angajaţii televiziunii şi radioului public, precum şi cei ai agenţiei de presă MTI, au fost reuniţi într-o singură organizaţie masivă, MTVA. Deşi misiunea declarată a organizaţiei era cea de a oferi conţinut programelor publice, adevăratul motiv al schimbării a fost acela de a permite un număr mare de disponibilizări.
În luna decembrie, Parlamentul a adoptat noua lege mass-media, ale cărei prevederi au un impact enorm asupra activităţii jurnaliştilor, atât în mass-media publice cât şi în cele private. Guvernul a modificat unele secţiuni ale legii, în februarie 2011, ca urmare a unor critici dure din partea Comisiei Europene. Cu toate acestea, mai multe clauze vagi permit în continuare controlul asupra jurnaliştilor, în special asupra celor din mass-media de stat. Spre exemplu, jurnaliştii sunt obligaţi să furnizeze relatări echilibrate, contribuind în acelaşi timp la ‘consolidarea identităţii naţionale’.
Luni, Parlamentul a adăugat dispoziţii suplimentare la legea mass-media, care prevăd, printre altele, posibilitatea unei revocări mai uşoare a licenţei unui post de televiziune sau de radio privat.
Există însă jurnalişti care se bucură de binecuvântarea guvernului. Este exemplul lui Dániel Papp, jurnalist de radio, în vârstă de 32 de ani, printre ai cărui foşti angajatori se numără un post tv de extrema-dreaptă, apropiat de Fidesz. Într-un material de televiziune difuzat în aprilie, Papp l-a descris pe Daniel Cohn-Bendit, co-preşedintele german al Verzilor din Parlamentul European, ca pe un ”pedofil”. Pentru a face acest lucru, el a modificat imaginile de la o conferinţă de presă susţinută de Cohn-Bendit la Budapesta, în care acesta a criticat noua Constituţie a Ungariei. Drept răsplată, Papp fost promovat într-o poziţie superioară în MTVA.