Octavian Berceanu a atras atenţia, într-o postare pe Facebook, asupra faptului că cenuşa rezultată în urma incendiilor riscă să îi afecteze pe locuitorii oraşelor, în condiţiile în care lipsesc perdelele de protecţie şi centurile verzi ale localităţilor.
„Oare unde credeţi că se opreşte cenuşa din arderile de mirişti, gunoaie, păduri sau păşuni? În perdelele de protecţie inexistente? În centurile verzi ale oraşelor? Cenuşa se opreşte fix în pădurile de blocuri şi betoane din marile oraşe. Şi n-o mai spală nimeni de pe trotuare sau acoperişurile blocurilor sau ale caselor. Nici măcar ploaia”, a scris Berceanu.
Numărul miriştilor incendiate de către oameni a depăşit orice record anterior
„Am mers la Bruxelles şi am aflat că Romania e văzută ca ţara infracţiunilor fără infractori. Sau o ţară guvernată de infractori! Suntem campionii absoluţi în clasamentul piromanilor care dau foc ogoarelor, stufului din Rezervaţia Deltei Dunării, pădurilor după ce au fost tăiate ilegal, deşeurilor, anvelopelor şi afacerilor cu asigurare care sunt pe cale să dea faliment. (…) Călduri au mai fost şi în alţi ani, însă, aşa cum vă arătam şi în primăvară, numărul miriştilor incendiate de către oameni a depăşit orice record anterior.”, a spus Berceanu.
Fostul șef al Gărzii de Mediu a precizat că există presiuni politice imense pe instituţiile statului ca aceste incendieri să rămână cu autori anonimi, astfel încât piromanul care iese la vot să nu-şi modifice opţiunea electorală. Pur şi simplu, primarii nu vor să ofere autorităţilor datele persoanelor care au suprafeţe incendiate şi se fac vinovate. Iar Poliţia Română şi celelalte instituţii primesc ordine să stea în băncile lor şi să nu strice liniştea votanţilor cu amenzi şi dosare penale.
Numărul incendiile din acest an a bătut orice record
Potrivit EFFIS, incendiile au afectat în acest an 149.172 de hectare în România, în condiţiile în care media anuală a perioadei 2006-2021 a fost de 14.313 hectare. În ţara noastră s-au produs în acest an 715 incendii, în contextul unei medii multianuale anterioare de 49.
Numărul cel mai mare de incendii din acest an (266 într-o săptămână) s-ar fi produs la finalul lunii martie, când au fost afectate peste 61.000 de hectare. Pe de altă parte, graficul indică pentru luna martie şi anomalii termice faţă de media climatologică a perioadei.
România se situează pe locul doi la nivel European după suprafața afectată de incendii
Numărul incendiilor a început să scadă vertiginos din a doua jumătate a lunii aprilie, ajungând aproape de zero. O serie de incendii au mai avut loc şi în lunile iulie şi aprilie, numărul cel mai mare al acestora fiind de cinci pe săptămână, valoare care a depăşit însă media anilor anteriori (0,69).
România, cu 0,63% din suprafaţa ţării afectată de incendii, se situează pe locul al doilea la nivel European, după Portugalia (0,95%), fiind urmată de Spania şi Croaţia (0,56%).
