La finele anului 2021, lumea era deja pe marginea unei crize alimentare. Prețurile alimentelor atinseseră cele mai ridicate niveluri din anii 70, potrivit indicelui ONU, și cel puțin 768 de milioane de oameni din întreaga lume sufereau de pe urma creșterii prețurilor.
Apoi a urmat invadarea Ucrainei de către Rusia, un război total care se duce într-o regiune aflată în centrul comerțului global cu grâu, îngrășăminte și combustibili fosili.
Acum, o nouă creștere a prețurilor cauzată de război va aduce un risc fără precedent pentru persoanele vulnerabile din punct de vedere economic, a declarat Tim Benton, directorul Programului pentru mediu de la grupul de reflecție Chatham House din Londra.
„Creșterea prețului îngrășămintelor, energiei și alimentelor, în mod independent și interconectat, înseamnă că oamenii vor avea de suferit”, a declarat Benton.
Iată cum pandemia și invazia rusă vor adânci foametea, nu doar în țările bogate, potrivit site-ului Motherjones.
Prețurile alimentelor au crescut
Înainte de invazie, prețurile alimentelor creșteau deja din cauza fluctuațiilor de pe piața gazelor naturale, ca aurmare a pandemiei.
Gazul natural este folosit la fabricarea îngrășămintelor cu azot. Toți fermierii din lume se bazează pe îngrășământul cu azot. Dar dacă gazele naturale devin mai scumpe, același lucru se va întâmpla cu îngrășămintele și, în consecință, cu prețurile globale la alimente.
Silozurile lumii sunt goale
Când Rusia a invadat Ucraina, și-a târât vecinul de la vest într-un război haotic. Rusia și Ucraina asigură aproape o treime din exporturile mondiale de grâu. De când au apărut primele zvonuri ale izbucnirii războiului, prețurile grâului au crescut cu aproximativ o treime. O tonă de grâu pe piața globală costa cu 70% mai mult decât în 2021.
Când prețul unei culturi de bază crește, și cu altele se întâmplă, de obicei, la fel. Prețul porumbului, un produs de bază în Mexic, America Centrală și o mare parte din Africa sub-sahariană, a crescut cu 13% de la mijlocul lunii februarie și cu 32% față de martie 2021. Cam la fel stau lucrurile și cu orezul.
Pentru a măsura cât de mult grâu este stocat în silozuri, asigurând un soi de tampon împotriva șocurilor de aprovizionare, analiștii denumesc asta „raport stocuri-utilizare”. Când raportul stocuri-utilizare scade, asta înseamnă că silozul lumii este gol, iar prețurile pot crește dacă există o recoltă proastă sau alte perturbări într-o regiune producătoare majoră.
Rute de transport al îngrășămintelor, închise din cauza războiului,
Oprirea fluxului de grâu din porturile Ucrainei nu este singura consecință dramatică a războiului. Rusia produce aproximativ 17% din gazul natural de pe glob și este de departe cel mai mare exportator de combustibil fosil din lume.
Perturbările comerciale legate de război și sancțiunile au dus la o nouă rundă de creștere a prețurilor la gazele naturale. Iar gaz natural mai scump înseamnă îngrășământ mai scump. Și mai grav este că Rusia este și producător și exportator major de îngrășământ cu azot, dar și de potasiu. „Cantități masive” de îngrășăminte produse din Rusia se îndreaptă către piețele globale prin porturile Ucrainei la Marea Neagră, a spus Taylor. Dar acum „această rută a fost efectiv închisă” de război.
De asemenea, Rusia, furnizor major de nutrienţi pentru culturi, şi-a îndemnat producătorii locali de îngrăşăminte să-şi reducă exporturile, stârnind temeni legate de posibile penurii de inputuri vitale pentru cultivatori.
Nu doar țările sărace vor fi victime ale crizei alimentare
Acest lucru va contribui, probabil, la creșterea prețurilor la alimente, pentru o perioadă, deoarece fermierii răspund adesea la creșterea costurilor îngrășămintelor cultivând mai puține hectare sau folosind mai puțin îngrășământ, lucru care afectează recolta.
Țările sărace nu vor fi singurele victime ale acestei crize, a explicat Benton. Oameni din țări bogate precum Regatul Unit și Statele Unite vor resimți și ei impactul. Multe gospodării vor fi nevoite să cheltuiască acum mai mult pe benzină și pe încălzirea locuinței.
Așa cum creșterea prețurilor la combustibilii fosili a demonstrat necesitatea tranziției către surse de energie regenerabilă, criza alimentară care urmează sugerează nevoia schimbării sistemului alimentar global, afirmă Jennifer Clapp, profesor la Universitatea din Waterloo. „Războiul din Ucraina a scos la lumină pericolul bizurii pe câteva țări exportatoare pentru aprovizionarea globală cu alimente”, susține ea.