Atmosfera de la birou poate fi, pentru unii dintre angajaţi, un coşmar: între ceea ce îşi doresc ei de la manageri şi ceea ce primesc în realitate există diferenţe semnificative. Doar în jumătate din cazuri cererea şi oferta coincid.
Studiul „Krauthammer Observatory 2008“, realizat la nivel global de firma de consultanţă omonimă, relevă faptul că deşi 70% din angajaţi se declară mulţumiţi de relaţia cu şeful direct, aproape jumătate dintre ei au aşteptări mult mai mari de la acesta decåt ceea ce li se oferă.
În plus, „Romånia are o particularitate datorită dinamicii intense de pe piaţa muncii din ultimii ani, care face ca oameni relativ tineri să fie pe poziţii foarte înalte, oameni cu calităţi antreprenoriale foarte bune, deschişi către nou şi care au învăţat mult de la colegii lor din Vest“, spune Alexandru Aleman, country manager în cadrul subsidiarei locale a Krauthammer. Pentru că nişte cifre exacte privind atmosfera din companiile romåneşti nu vor fi disponibile decåt începånd cu ediţia de anul viitor a studiului, acesta a realizat pentru Capital o analiză asemănătoare a pieţei autohtone. „Ascensiunea rapidă a tinerilor, continuă Aleman, atrage însă şi unele probleme pe partea comportamentală: cu cåt mai repede au ajuns sus, cu atåt este un risc mai mare să nu îşi poată recunoaşte greşelile, să nu accepte feedback şi să fie convinşi că tot ceea ce fac ei este corect.“
De altfel, cånd vine vorba de asumarea responsabilităţii pentru greşelile proprii, managerii par a se purta mai degrabă ca nişte copii, decåt ca administratori ai unui business. Potrivit studiului, în momentul în care calcă stråmb, ei afişează unul din următoarele patru tipuri de atitudine: asumarea eşecului (45% din cazuri), diminuarea importanţei greşelii (26%), eschivarea prin reacţii pasive de genul „s-a făcut o greşeală“ sau chiar învinovăţirea altor colegi (8%).
Manifestările de acest fel nu trebuie să surprindă, întrucåt, cel puţin în cifre, standardele etice înalte nu sunt chiar punctele forte ale directorilor. Prin urmare, dacă 42% din manageri sunt atenţi nu numai la rezultate, dar şi la modul în care acestea sunt atinse, 31% nu sunt interesaţi decåt de atingerea scopului, indiferent de mijloacele folosite. Mai mult, un director din 50 îşi încurajează subordonaţii să aplice, dacă este cazul, şi tactici „murdare“. „Din păcate, în Romånia, rezultatele ar fi chiar şi mai rele“, spune Alexandru Aleman, întrucåt „deprinderile balcanice s-au extins în multe cazuri, atåt în instituţii şi companii de stat, cåt şi în corporaţii“.
Cum să mimezi cu tact că-ţi asculţi angajatul
Apoi, dacă la nivel european 72% din angajaţi doresc să fie evaluaţi nu doar după rezultate, ci şi după modul în care şi-au atins obiectivul, „la noi, în foarte puţine cazuri este luat în considerare şi modul în care valorile şi principiile sunt aplicate pentru atingerea rezultatelor, iar acest lucru este cu atåt mai vizibil pe partea de vånzări, în care singurul lucru urmărit de către manageri este realizarea targetului, nu şi factori precum loialitatea, satisfacţia şi rata de recomandare a cumpărătorilor“, crede directorul Krauthammer Romånia.
În situaţii de criză, trei sferturi din angajaţi îşi doresc să fie consultaţi. De cele mai multe ori însă, sunt convocaţi doar pentru a li se comunica direct soluţia luată pe cont propriu de management. De asemenea, cea mai frapantă discrepanţă dintre dorinţele angajaţilor şi atitudinea şefilor are de-a face nu cu deciziile de business, ci, poate mai grav, cu sentimentele lor: 81% şi-ar dori ca înainte de a fi evaluaţi de către manager, acesta să ia în considerare şi problemele lor personale. În realitate, doar un director din trei chiar este interesat de acest aspect. Aceasta, poate şi pentru că doar 40% dintre manageri chiar ascultă ceea ce le spun angajaţii. Doi din zece îi ignoră vădit, întrerupåndu-i frecvent, iar 35% se prefac că sunt atenţi, lăsåndu-i să îşi ducă propoziţia pånă la capăt, dar numai pentru a-şi relua ei ideea iniţială, indiferent dacă are sau nu legătură cu tema abordată de angajat.
«În Romånia, mulţi angajaţi nu au fost obişnuiţi cu managementul modern, aşa că au aşteptări reduse. Modelul extrem de autoritar, de „şef“, este puternic reprezentat.»
Alexandu Aleman, country manager, Krauthammer Romånia
31% din manageri nu sunt interesaţi decåt de rezultatele angajaţilor lor, indiferent de felul în care procedează aceştia pentru a-şi atinge scopul
