Capital: Ați preluat mandatul într-un moment delicat, după demisia lui Lucian Duță. Ce v-ați propus atunci când ați acceptat funcţia?
Doru Bădescu: Primul lucru a fost realizarea unui tablou complet al funcționării instituției. Imediat am înțeles că nu poate exista un sistem de asigurări sociale de sănătate fără o direcție puternică de monitorizare și control. Plecând de aici, ­mi-am propus să identific domeniile de asis­tență medicală care înregistrează raportări de servicii decontate, dar neefectuate și să acționăm pentru stoparea și eliminarea acestor practici.

Capital: Aşa a apărut ideea controlului pe care l-aţi demarat?

DB: Ideea controlului a fost în exclusivitate a mea. Așa cum am găsit-o, Direcția de Control a CNAS nu putea să auditeze toată activitatea contractuală la nivel național. Drept urmare, la două săptămâni de la preluarea mandatului, am sesizat Corpul de Control al primului-ministru şi Curtea de Conturi. În paralel cu aceste sesizări, am considerat că trebuie să fac propriul audit în CNAS, în sensul întăririi departamentului de control și al efectuării controalelor de fond și inopinate acolo unde aveam sesizări și informații.

Capital: Pe ce perioadă a fost realizat auditul?

DB: Corpul de Control al primului-ministru a intenționat să facă un audit de la începutul anului 2012 până în prezent. Imediat ce au început activitatea, au înțeles că acest audit trebuie extins la mai mulți ani, în final ajungând să verifice activitatea din ultimii zece ani privind implementarea SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat – n.r.).

Capital: Care sunt  cele mai grave nereguli descoperite, care afectează pacienții?
DB: Serviciile neefectuate, dar raportate de furnizori și decontate de casele județene, care devin o practică lună de lună, oricare ar fi natura lor, afectează plata serviciilor reale de care trebuie să beneficieze asiguratul.

Capital: De ce sunt încă posibile aceste nereguli, din moment ce există SIUI, menit să stopeze fraudele?

DB: Sunt încă multe mecanisme care nu funcționează în parametrii doriți de noi toți. De exemplu, baza de date care prezintă nereguli moștenite din raportările caselor de asigurări de sănătate judeţene. Președinţii de case teritoriale au obligaţia să gestioneze actualizarea şi validarea acestei baze de date, mai ales că, acum, asiguraţii pot să verifice prestațiile medicale cu care sunt înregistraţi în SIUI.

Capital: Să fie până la urmă bu­getul mic al sănătăţii sursa ne­re­gulilor?
DB: Pentru 2013, contăm pe aproxi­mativ acelaşi buget ca şi anul trecut, de 18,9 miliarde de lei, fără a lua în calcul eventuale suplimentări. Există două variante de lucru într-o astfel de situaţie: fie măreşti bugetul, fie tai cheltuieli de undeva. Nu poţi să tai la întâmplare sau să defavorizezi anumite domenii de asistență. Pentru a putea reduce costurile, trebuie să ai o imagine reală a sistemului.

Capital: Ce măsuri concrete aţi luat pentru eficientizarea cos­turilor?
DB: În primul rând, implementăm mecanismele de stopare a fraudelor. Apoi, am emis mai multe dispoziții și ordine, dintre care cel mai important vizează introducerea obligativităţii verificării operative a realității serviciilor decontate înainte de efectuarea plății. Este mult mai ușor să verifici realitatea raportărilor înainte de decontare, pentru că după aceea ai nevoie de resurse umane și materiale suplimentare care să urmărească întregul traseu al fondurilor pentru a depista eventuale nereguli. Celălalt ordin a vizat interzicerea aprobării cererilor de cesiune a creanțelor furnizorilor de servicii medicale, medicamente și dispozitive medicale, care permitea decontarea unor medicamente fără ca prescrierea și livrarea acestora să fie verificate anterior. Astfel, dacă exista un prejudiciu la nivelul fondului, nu mai exista posibilitatea recuperării banilor de la furnizori, care îşi puteau cesiona și datoriile. Nu în ultimul rând, am mediatizat dreptul asiguratului de a se putea informa la casele de asigurări cu privire la  serviciile de care a beneficiat, atrăgând atenţia furnizorilor de servicii medicale că pot fi verificați și de cei cărora le furnizează servicii.

Capital: Ce se va întâmpla cu românii care au restanțe la contribuția pentru sănătate?
DB: Sperăm să găsim o soluție cu ANAF-ul, fie să le mai reducem din acea contribuţie, fie să îi spriji­nim cumva să plătească acele sume. În orice caz, bugetul FNUASS nu trebuie să aibă de suferit.

Capital: Cum vedeți anul 2014 ca dată-limită pentru transformarea CNAS în mai multe fonduri mutuale de asigurări?

DB: Având în vedere că această strategie nu are garanția aprobării sau implementării într-o perioadă dată, nu putem să apreciem utilitatea ei, așa că așteptăm noua lege a sănătății, care va clarifica problema.

Capital: Menţionaţi trei puncte esențiale asupra cărora ar trebui să se concentreze noua lege?
DB: În primul rând, fiecare actor implicat trebuie să aibă statutul și rolul său bine definit, să își cunoască drepturile și obligațiile. Apoi, trebuie întărită disciplina financiară și chiar medicală, prin reducerea costurilor și creșterea calității serviciilor medicale în interesul asiguratului. Și, nu în ultimul rând, problemele sănătății nu trebuie diag­nosticate doar pe semne și simptome evidente la un moment dat, ci în urma unei anamneze complete, semne și simptome clinice și investigații suplimentare și complementare.

Serviciile neefectuate, dar raportate de furnizori şi decontate de casele judeţene afectează plata serviciilor reale de care trebuie să beneficieze asiguratul.
Doru Bădescu, preşedinte CNAS

Cine este Doru Bădescu?

Data nașterii: 16 martie 1963
Ultimele funcții deținute:
Mai 2012 – preşedinte CNAS
Director general al Spitalului de Urgență al Ministerului Administrației și Internelor (noiembrie 2011 – mai 2012)
Șef  Serviciu Medical Poliție București (2009-2011)
Medic militar în cadrul Centrului Medical al Municipiului București, Direcția Cercetări Penale din IGPR (1988-2009)
Educație și formare:
Doctor în științe medicale (2011) și doctorand în medicina muncii, Facultatea de Medicină din cadrul Universității Lucian Blaga din Sibiu (2005-2011).