Pentru o țară în care a avut loc unul dintre cele mai grave dezastre din lume implicând energia nucleară, cele mai noi acțiuni ale Rusiei din Ucraina sunt extrem de nesăbuite. La aproape 40 de ani după ce explozia de la Cernobîl a iradiat întreaga Europă și nu numai, e de înțeles că acțiunile militare din preajma centralei de la Zaporijjia constituie motiv de alarmare.
Nesăbuința lui Putin ar trebui să ne alarmeze pe toți
Agenția Internațională a Energiei Atomice (AIEA) a lansat un avertisment de urgență cu privire la „un risc foarte real de dezastru nuclear”.
Șeful AIEA, Rafael Mariano Grossi, a declarat că e „extrem de îngrijorat” de știrile privind bombardamentele care au loc la cea mai mare centrală atomoelectrică din Europa. Ucraina a anunțat că părți ale ei au fost „grav avariate” de loviturile armatei ruse, arată un articol realizat de telegraph.co.uk
Rusia a capturat centrala în martie și a menținut personalul ucrainean care o administrează. Kievul afirmă că forțele ruse lansează rachete în zone civile de pe teritoriul centralei. Moscova susține că ucrainenii sunt cei lovesc centrala, ca măsură de represalii. Însă Grossi a declarat că „orice tir militar direcționat înspre sau dinspre centrală echivalează cu a te juca cu focul, cu consecințe potențial catastrofale”.
Primele etape ale conflictului au fost marcate de amenințări nucleare din partea Rusiei
Primele etape ale conflictului au fost marcate de amenințări nucleare din partea Rusiei, deși între timp Kremlinul a renunțat la o retorică atât de periculoasă. Totuși, o catastrofă la un obiectiv nuclear civil reprezintă acum riscul cel mai mare pentru țările non-combatante. Zona de lângă Zaporijjia conține șase reactoare cu apă sub presiune și depozite de deșeuri radioactive. Se află cam la 350 de mile sud de Cernobîl, acolo unde în 1986, când Ucraina era parte a URSS, o explozie a provocat unul dintre cele numai două mari accidente nucleare din lume, celălalt fiind la Fukushima, în Japonia, provocat de un tsunami.
Catastrofa de la Cernobîl a răspândit material radioactiv în toată Europa, dar mai cu seamă în unele părți ale URSS, ceea ce ar trebui să-i dea Kremlinului de gândit. Deși bilanțul imediat al morților de pe urma accidentului a fost relativ mic, se estimează că aproximativ 4.000 de decese din Ucraina, Belarus și Rusia pot fi atribuite bolii provocate de contaminarea radioactivă.
Consecințele unui atac cu rachete la Zaporijjia, indiferent dacă e deliberat ori accidental, sunt evidente pentru toată lumea, inclusiv Vladimir Putin. Modul în care a acționat el în Ucraina a fost un dezastru pentru Rusia, însă iresponsabila lui violare a normelor de siguranță nucleară amenință să provoace o calamitate și pentru restul Europei. Poate chiar aceasta e intenția lui.