Epidemia ascunsă care face mai mulți morți decât HIV și malaria. Poate ucide 10 milioane de oameni până în 2050

Un raport publicat recent de The Lancet a constatat însă că rata rezistenței la antibiotice se înrăutățește chiar mai repede decât se anticipa, arată o analiză publicată de Vox. Considerată o ”epidemie ascunsă”, mai puțin vizibilă decât Covid-19, rezistența la antibiotice ar putea deveni o nouă criză în sănătate.

Un raport intitulat Global Research on Antimicrobian Resistance (GRAM) estimează că, în 2019, aproximativ 1,27 milioane de oameni au murit direct din cauza rezistenței la antimicrobiene (AMR). Este vorba despre cazuri în care pacientul nu ar fi murit, dacă infecția ar fi fost tratată cu antibiotice standard. Cifra poate crește și la 4,95 milioane de decese, dacă sunt incluse și morțile asociate cu o infecție rezistentă la medicamente, adică că un pacient a murit în timp ce avea o infecție rezistentă la antibiotice, dar aceasta nu a fost în mod clar cauza imediată a morții.

AMR se numără printre principalele cauze de deces la nivel mondial

Raportul include date despre 23 de agenți patogeni și 88 de combinații de agenți patogeni-medicament, în 204 țări și teritorii, modelarea statistică fiind utilizată pentru a produce estimări pentru regiunile care lipsesc date.

Ptractic, aceste cifre înseamnă că AMR se numără printre principalele cauze de deces la nivel mondial, depășind bilanțul HIV/SIDA și al malariei (864.000 și, respectiv, 643.000 de decese în 2019, conform studiului publicat de Lancet.

În ultimul secol, antibioticele au revoluționat medicina, reducând masiv mortalitatea cauzată de bolile infecțioase comune, îmbunătățind în același timp siguranța intervențiilor chirurgicale majore și ratele de recuperare post traume. După anumite estimări, antibioticele au prelungit speranța medie de viață a oamenilor cu mai mult de 20 de ani, de la descoperirea lor, în urmă cu peste un secol.

În acest ritm, o banală tăietură ar putea deveni mortală

Dar, așa cum au avertizat oamenii de știință, folosirea în exces a a antibioticelor, la pacienți umani sau la animale, are ca rezultat adaptarea bacteriilor la medicamente, iar asta le face să devină mai puțin eficiente în timp. Dacă ritmul rezistenței la antibiotice nu este oprit, fie prin utilizarea mai judicioasă a medicamentelor, fie prin dezvoltarea de noi clase de antibiotice, ne vom confrunta, probabil, cu o creștere a numărului deceselor din cauza infecțiilor comune și a complicațiilor chirurgicale. Mai simplu spus, o banală tăietură ar putea deveni mortală.

De ce apare rezistența la antibiotice

Antibioticele sunt medicamente care ucid sau împiedică reproducerea bacteriilor cauzatoare de boli, fără a afecta direct celulele pacientului. Inventarea primelor antibiotice a schimbat radical lumea medicală, oferind un remediu-minune pentru pneumonia severă sau infectarea rănilor, care provocau numeroase decese.

Dar datorită capacității sale de a se reproduce rapid, stafilococul se poate dubla la fiecare două ore atunci când colonizează nasul uman, și poate schimba direct fragmente de cod genetic, pentru că agenții patogeni bacterieni evoluează mult mai rapid decât organismele multicelulare precum oamenii. Când apare o mutație care transmite rezistența la un antibiotic, rezultă rapid o populație mare de agenți patogeni rezistenți, iar mutația poate fi apoi împărtășită cu alte linii de agenți patogeni.

Antibioticele nu vor funcționa pentru o boală virală precum gripa

Rezistența la antibiotice se poate dezvolta cu o viteză remarcabilă. Staphylococcus aureus, rezistent la meticilină (MRSA), antibiotic din clasa penicilinelor, a fost documentat pentru prima dată în 1961, la doar un an după introducerea meticilinei. MRSA este, de fapt, o denumire greșită, deoarece agentul patogen este rezistent la două clase majore de antibiotice, peniciline și cefalosporine.Cum să reziste rezistenței la antibiotice.

Studiul Lancet identifică trei moduri de a încetini progresul rezistenței la antibiotice: utilizarea mai selectivă a antibioticelor, măsuri stricte de control al infecțiilor și investiții rapide în noi tratamente. Antibioticele sunt eficiente doar împotriva infecțiilor bacteriene. Asta înseamnă că nu vor funcționa pentru o boală virală precum gripa, și ar trebui administrate numai atunci când este necesar din punct de vedere medical pentru o infecție bacteriană identificată.