Cutremurul din Japonia din 11 martie 2011 a avut loc ca urmare a deplasării plăcii tectonice a Pacificului, care  a alunecat sub placa tectonică a Americii de Nord, fapt ce a apropiat Japonia de SUA cu 4 metri.
Cutremurul a determinat ruperea scoarţei terestre pe o suprafaţă de 400 de kilometri lungime şi 160 de kilometri lăţime. Seismul  a deplasat axa de rotaţie a Pământului cu 10 centimentri, a scurtat ziua cu 1,6 microsecunde şi a scufundat Japonia cu aproximativ doi metri.
Guvernul japonez a alocat 235 miliarde de dolari pentru reconstrucţia zonelor devastate de cutremurul, urmat de un tsunami devastator. La un an de zile de la cutremur, în anumite zone au fost şterse aproape toate urmele cutremurului.
Japonezii, cei mai pregătiţi în caz de cutremur
Japonezii au învâţat lecţii importante de-a lungul anilor în privinţa cutremurelor şi mai ales după cel  din Kobe (1995), în care au murit 6.400 de persoane.
Imediat după producerea unui seism în Japonia, toate posturile de televiziune şi de radio transmit imagini prin care publicul este informat în legătură cu riscurile la care este expus, inclusiv cel de tsunami, şi astfel populaţia se poate retrage în zone mai înalte sau, în cazul zonelor de coastă, în buncăre special construite pentru astfel de cazuri.
Pentru persoanele blocate, în toate birourile şi în multe locuinţe există truse de ajutor în caz de cutremur, în care se găsesc porţii de mâncare, apă de băut, produse medicale de bază. În birouri şi în şcoli se găsesc de asemenea căşti şi mănuşi care pot fi folosite în caz de cutremur.
Sursa foto: boston.com