Niciodată nu au fost alocați atât de mulți bani pentru cheltuielile militare ale UE
Cei care au fost uimiţi de sincronizarea momentului în care unele țări europene, Germania în frunte, au anunțat investiții uriașe în cheltuieli militare, la doar câteva ore după începerea atacului rusesc în Ucraina, vor fi interesați să afle că bugetul Fondului European pentru Apărare (EDF) a atins o „valoare fără precedent de 8 miliarde de euro pentru cercetarea și dezvoltarea sistemelor militare”. Însă nu este vorba de asta. Potrivit raportului, de fapt, actualele programe de apărare ale UE, în valoare de 600 de milioane de euro, sunt afectate de conflicte de interese și acuzații de corupție. Partea cea mai consistentă mergând, evident, către principalii producători și exportatori de arme: Franța, Germania, Italia și Spania, primatul fiind deţinut însă de compania italiană Leonardo, care, cu 28,7 milioane de euro, este cel mai mare beneficiar, potrivit ilfattoquotidiano.it
Documentul redactat de Institutului Transnațional și cea a ENAAT, care include și Rețeaua Italiană de Pace și Dezarmare, care publică raportul, este finalizat pe măsură ce lumea este martoră la izbucnirea unui nou război. Raportul amintește că „spre sfârșitul anului 2021, tulburările din Balcani au atins punctul culminant. Tensiunile din Marea Chinei de Sud continuă să fiarbă și amenință stabilitatea regională și globală. Războaiele și violența continuă în Afganistan, Irak, Sahel, Siria și Yemen”. Și că, în ciuda principiului său fondator de promovare a păcii, Uniunea Europeană „intenţionează să se impună ca putere militară globală”.
Fapt pentru care nu ar trebui să fie surprinzător, așadar, că „UE a anunțat că va finanța și va furniza, pentru prima dată, arme letale unei țări atacate, ca parte a European Peace Facility (așa-numitul fond structural pentru pace)”. La zece ani de la Tratatul de la Lisabona din 2009, care oferă baza legală pentru crearea unei politici comune de securitate și apărare, „UE a creat linii bugetare destinate să finanțeze în mod special proiectele militare”. O nouă fază care pare să decurgă în etape forțate. Începând cu noul buget FED pentru anii 2021-2027, unde raportul indică o creștere a fondurilor de 1250% față de bugetul anterior, pentru un „total care este de 13,6 ori mai mare decât cel al programelor precursoare”.
Raportul analizează programele finanțate anterior
Pentru a înțelege totuşi cum va cheltui Europa acest munte de bani, raportul analizează programele finanțate anterior. „Acțiunea pregătitoare pentru cercetarea în domeniul apărării (PADR 2017-2019), cu un buget de 90 de milioane de euro pentru finanțarea cercetării în domeniul apărării, și Programul european de dezvoltare industrială a apărării (EDIDP 2019-2020) cu un buget de 500 de milioane de euro pentru finanțarea dezvoltării de echipamente și tehnologii de apărare.
Scopul acestor linii bugetare este cercetarea și dezvoltarea de noi arme, precum și îmbunătățirea celor existente prin integrarea tehnologiilor de ultimă oră precum inteligența artificială, sistemele fără pilot sau autonome”. Potrivit analiștilor militari citați în raport, acestea sunt arme care corespund „unei a treia evoluții în cursa înarmărilor, în care sistemele de arme automate sunt încercate și testate și pot fi, în cele din urmă utilizate normal, în ciuda gravelor problemele legale și etice nerezolvate „. Gândurile noastre se îndreaptă către dronele implicate în multe conflicte, însă imaginația este împinsă cu mult dincolo de asta. Și este legitim să ne întrebăm cum va răspunde vreodată inamicul de serviciu atunci când i se va trimite împotrivă o armată de roboți inteligenți care nu simte durere, nu trebuie să se odihnească, să mănânce, sau să se trateze.
Însă armele sunt în primul rând o chestiune de afaceri. Iar raportul denunță opacitatea celor cu marca UE, unde „în comitetul consultativ al programelor PADR și EDIDP au fost incluși reprezentanți ai industriei de armament, însă nu au fost dezvăluite numele membrilor comitetului”. Și nu numai: „Nouă dintre cei șaisprezece reprezentanți ai Grupului de Personalităţi pentru cercetare cercetare în Apărare înființat de Comisia Europeană în 2015, erau afiliați la companii de armament, create de o organizație de lobby în industria armamentului. Mai exact, cele șase companii militare au fost Airbus, BAE Systems, Indra, Leonardo, MBDA și Saab”.
Suficient? Nu. „Propunerea Comisiei Europene care a dus la înființarea Fondului European de Apărare s-a bazat pe un raport prezentat de Grupul de Personalități, cu secțiuni întregi copiate literalmente din raportul GdP și lipite în propunerea Comisiei”, se arată în raport. Rezultatele? „Cei șapte cei mai mari beneficiari ai acestei linii de finanțare a UE sunt implicați în exporturi de arme extrem de controversate către țări care se confruntă cu conflicte armate, sau unde se află la putere regimuri autoritare care încalcă în mod sistematic drepturile omului”.
Mai mult, autorii au descoperit că cinci dintre cei mai mari opt beneficiari „au fost supuși acuzațiilor de corupție în ultimii ani”. Printre aceștia se numără şi italiana Leonardo, cea mai mare companie producătoare de produse militare din UE, primul beneficiar unic al marelui tort militar european. Urmează spaniola Indra (22,78 milioane euro), companiile franceze Safran (22,33 milioane euro) și Thales (18,64 milioane euro) și compania transeuropeană Airbus (10,17 milioane euro). Dintre țări, cea mai mare pondere îi revine Franței, care de una singură duce acasă un sfert din finanțarea oferită până acum. Francezii, germanii, spaniolii și italienii iau acasă 68,4% din fondurile pentru sprijinirea industriei militare și coordonează aproape 70% din toate proiectele finanțate.
„La celălalt capăt al spectrului, aproape jumătate din țările UE primesc fiecare mai puțin de 1% din finanțare”. Atenție, însă: „Aceste linii de finanțare cer în mod explicit țărilor UE să achiziționeze arme și tehnologii conexe, să le adauge la arsenalul lor de apărare, sau să le promoveze exportul în țările non-europene”. Ba mai mult, denunță autorii, „procedurile de control aplicate pentru aprobarea finanțării de noi arme letale sunt cu mult sub standardele de bază legale și etice”.
Un exemplu? „Procedura UE de evaluare a riscurilor legale și etice pentru aceste fonduri se bazează în principal pe autoevaluări ale solicitanților (în principal companii private) care speră să beneficieze de finanțare UE”. Dacă toate aceste practici continua cu noul Fond european de apărare, în valoare de 8 miliarde de euro, se precizează în raport, Uniunea va contribui la „creșterea exporturilor europene de arme și la alimentarea cursei mondiale a înarmărilor, situaţie care va duce la mai multe războaie, distrugeri mai mari, o pierdere semnificativă de vieţi omeneşti și o creștere a deplasărilor forțate”.
