Luna aceasta vin primele scadenţe pentru măsurile agreate cu FMI. Cea mai grea sarcină, reducerea cheltuielilor, e asumată de Guvern la nivel macro, dar măsurile efective au rămas în ceaţă. Guvernul are termen în luna martie pentru mai multe măsuri amânate de anul trecut. Legea responsabilităţii fiscale ar trebui să fie aprobată de Parlament astfel încât Consiliul Fiscal, alcătuit din reprezentanţii mediului academic, să fie funcţional pentru a lucra la bugetul pentru 2011
Luna aceasta vin primele scadenţe pentru măsurile agreate cu FMI. Cea mai grea sarcină, reducerea cheltuielilor, e asumată de Guvern la nivel macro, dar măsurile efective au rămas în ceaţă.
Guvernul are termen în luna martie pentru mai multe măsuri amânate de anul trecut. Legea responsabilităţii fiscale ar trebui să fie aprobată de Parlament astfel încât Consiliul Fiscal, alcătuit din reprezentanţii mediului academic, să fie funcţional pentru a lucra la bugetul pentru 2011. Tot până pe 30 martie, ar trebui pus la punct un sistem efectiv de monitorizare a primelor zece companii de stat cu pierderi. În domeniul financiar, alte două acte normative sunt necesare: amendarea legislaţiei insituţiilor de credit pentru întărirea puterii administratorilor băncilor aflate în administrare specială şi legea pentru asigurarea independenţei autorităţii de supraveghere a instituţiilor financiare nebancare.
Sfârşitul primului trimestru va aduce şi o monitorizare cantitativă a criteriilor asumate de Guvern prin acordul de finanţare externă. Astfel, soldul bugetului general consolidat trebuie să se încadreze în limita a 8,25 miliarde lei, iar arieratele să scadă la 1,27 miliarde lei, de la 1,5 miliarde lei la finele anului trecut. Cheltuielile curente nu pot depăşi 32,9 miliarde lei.
Cum se taie cheltuielile
Cea mai dificilă sarcină rămâne reducerea cheltuielilor bugetare, în special a celor cu salariile. Guvernul s-a angajat că acestea vor reprezenta 8,7% din PIB în 2010, conform scrisorii publicate de Comisia Europeană.
În aceste condiţii, cheltuielile ar trebui să scadă cu 0,5% din PIB, având în vedere că la sfârşitul lui 2009 au reprezentat 9,2% din PIB. Măsurile efective anunţate până acum sunt îngheţarea salariilor la nivelul anului trecut, înlocuirea persoanelor care părăsesc sistemul public cu un angajat nou la şapte plecaţi şi micşorarea plăţilor pentru prime şi ore suplimentare. Deşi s-a discutat despre disponibilizări în sistemul public, Guvernul nu a făcut public vreun plan în acest sens. Perspectiva disponibilizărilor a fost admisă iniţial de ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu, deşi la votarea bugetului în Parlament a evitat să dea o cifră exactă, limitându-se să spună că vor fi mai puţin de 100 de mii de persoane. Ulterior, Vlădescu a retractat declaraţiile şi chiar a afirmat că nu mai este nevoie de concedieri pentru că îngheţarea salariilor este suficientă.
Cu toate acestea, în scrisoarea adresată FMI, Guvernul îşi asumă „modificări structurale de reducere a numărului de angajaţi în sectorul public“ şi chiar precizează că, prin această măsură, cheltuielile vor scădea cu 0,2% din PIB. Deocamdată, Guvernul vorbeşte de restrângerea deficitului doar în termeni macroeconomici.
Cum se va ajunge la indicatorii macroeconomici anunţaţi este încă incert, cu atât mai mult cu cât în scrisoarea trimisă FMI, oficialii români se angajează la măsuri de austeritate suplimentare în cazul în care cele puse în practică nu vor avea rezultatele aşteptate. Nerespectarea planului de măsuri nu este însă exclusă atâta timp cât instituţiile financiare au acceptat să acorde tranşele de împrumut după amânarea unor reforme.
8,7% din PIB trebuie să fie nivelul cheltuielilor salariale în acest an, după ce anul trecut au fost de 9,2% din PIB, în creştere cu 0,1% faţă de 2008