Niciun stat UE nu va reuși de unul singur în competiția globală. Kelemen Hunor: Dacă vom reuşi, vom reuşi cu toţii
Kelemen Hunor a participat la o conferință la Băile Tușnad, acolo unde au fost criticate concluziile Conferinţei despre Viitorul Europei, dar și modul în care s-a derulat acest proces.
Pe acest fond, vicepremierul a precizat, în cadrul unei declarații de presă, că este nevoie de Uniunea Europeană, întrucât niciun stat nu va reuşi singur, în această competiţie globală.
„Nu Uniunea Europeană a fost criticată, ci anumite decizii şi concluziile Conferinţei despre Viitorul Uniunii Europene. Fiindcă aici toată lumea a spus că doreşte şi crede că e nevoie de o Uniune Europeană puternică, competitivă şi o Uniune care ţine cont de toate statele membre şi de toţi cetăţenii.
Deci problema nu este cu Uniunea. Problema, de fiecare dată, este cu oamenii şi cu cei care iau deciziile. Eu, personal, cred că niciun stat din Uniunea Europeană, singur, nu va reuşi în această competiţie globală, mai ales în această situaţie geopolitică schimbată după atacarea Ucrainei de către Rusia şi tot ce înseamnă pe termen mediu şi pe termen lung acest război din vecinătatea noastră. Deci este nevoie de o Uniune Europeană, dacă vom reuşi, vom reuşi cu toţii”, a declarat preşedintele UDMR.
Cetățenii au scos la iveală problemele reale ale societății
Pe de altă parte, președintele UDMR a mai declarat că atunci ”când vorbim de instituţiile europene şi de politicienii ei, erau preocupaţi de tehnicile de exercitare a puterii, nu de problemele reale şi aici se vede o diferenţă foarte mare şi aceste lucruri trebuie subliniate. Dacă nu găsim răspunsuri bune la aşteptările oamenilor şi la aşteptările societăţilor şi statelor membre nu putem rezolva această criză multiplă, complexă, globală, care ne priveşte şi pe noi, dând doar răspunsuri tehnice cum putem să exercităm puterea, cum putem să scoatem, spre exemplu, consensul din luarea deciziilor în Consiliu (European – n.r.) şi să introducem votul majoritar sau e nevoie sau nu e nevoie de liste transnaţionale la alegerile europarlamentare? Nu e nevoie! Irlandezul nu trebuie să voteze despre secui şi românul nu trebuie să voteze despre maltez. Deci nu se poate vorbi, este o prostie, este catastrofă să încerci să impui liste transnaţionale sau supranaţionale. Deci sunt lucruri care degeaba par interesante şi din punct de vedere al exercitării puterii sunt importante, dacă nu rezolvi probleme reale ale societăţii”.
Acesta a mai precizat că realizarea învinge ideologia, drept urmare este posibil să ne confruntăm cu multe probleme care au fost supraideologizate.
„De aceea eu cred că, într-o astfel de dezbatere, când vorbim despre viitorul UE e important să fii sincer, să nu te ascunzi după anumite interese, mai mult sau mai puţin importante şi să încerci să găseşti acel curaj intelectual prin care dai răspunsuri corecte la întrebările societăţii”, a mai afirmat liderul UDMR.
Reglementare la nivelul UE pentru a asigura posibilitatea păstrării identităţii etnice
Întrebat despre declaraţia sa din timpul dezbaterii, în care a arătat că are „o viziune asupra unei Uniuni Europene care respectă minorităţile naţionale autohtone şi structuri europene care permit minorităţilor să se simtă acasă pe pământul lor”, Kelemen Hunor a spus că este vorba despre o discuţie lungă, care va mai dura şi se referă la dorinţa de a exista o reglementare la nivelul UE pentru a asigura instituţional posibilitatea păstrării identităţii etnice.
„Dar, dincolo de sloganurile că multiculturalitatea sau interculturalitatea şi bogăţia şi diversitatea sunt importante, trebuie să faci şi ceva, lucruri pragmatice. Dincolo de aspectele filosofice, aici vorbim şi de aspectele de securitate. Dacă minoritatea etnică se simte bine într-o ţară şi ştie să-şi păstreze identitatea instituţional, atunci niciodată nu va intra în conflict, în tensiune, cu majoritatea. Este şi în interesul majorităţii să fie stabilitate, fiindcă pentru fiecare om şi pentru economie şi pentru bunăstare, stabilitatea este, şi pacea, unul din aspectele cele mai importante. Deci, dacă ne gândim ce interese avem, interese comune, atunci da, şi majoritatea şi minoritatea sunt şi trebuie să fie cointeresate în a găsi soluţii instituţionale”, a explicat Kelemen Hunor.
El a mai arătat că în România s-au făcut mulţi paşi în acest sens, „dar din când în când avem sentimentul că unii sau alţii încearcă să ne oprim, să facem paşi înapoi şi nu este corect”.
Criticile nu doresc să facă rău cuiva
La dezbaterea despre perspectivele Uniunii Europene a participat şi ministrul Justiţiei din Ungaria, Varga Judit, care a criticat modul de derulare a procesului, concluziile din cadrul Conferinţei pentru Viitorul Europei, dar şi anumite decizii care se iau la nivelul UE, punctând că „este nevoie de state naţionale puternice, care să construiască o Europă puternică”, şi pledând pentru păstrarea suveranităţii statelor şi pentru rămânerea la statele naţionale a anumitor competenţe în domenii precum politica de mediu sau cea energetică.
Ea a ţinut să adauge că aceste critici aduse Uniunii Europene nu vor să facă rău cuiva, ci sunt spre binele tuturor.
„Noi, dacă aducem critici modului în care funcţionează Uniunea Europeană, nu reprezintă critici care vor să facă rău cuiva şi sunt, credem noi, spre binele tuturor. (…) Ar trebui să spunem lucrurilor pe nume pentru că, da, într-adevăr, nu putem avem un absolut consens în privinţa intereselor, pentru că fiecare are o ţară natală, are un pământ natal, are o ţară de unde vine, are o naţionalitate, o cetăţenie, deci nu trebuie să spui că nu există aşa ceva, nu poţi să spui că primează un interes supranaţional, reprezentat de nişte structuri şi trebuie să spui lucrurilor pe nume şi trebuie să analizezi. Dacă se ia o decizie, trebuie să analizăm ce anume impact va avea decizia asupra ţării mele şi nu trebuie să ne minţim unii pe alţii. Deci eu îmi imaginez Uniunea Europeană, o Uniune Europeană în care lucrurile se vor spune pe nume şi dacă e să se destrame tot, noi o să fim, ungurii, ultimii care o să ţinem acolo de ultima bârnă care încearcă să menţină construcţia europeană în locul ei”, a spus ministrul Justiţiei din Ungaria.
