După ce a investit 15 milioane de euro în cumpărarea, renovarea şi modernizarea complexului hotelier Steaua de Mare din Eforie Nord, Nicolae Bucovală vrea să mai cumpere un hotel în partea de sud a Litoralului românesc. Deja este în negocieri avansate de preluare
De această dată, însă, nu mai este vorba de o preluare la licitaţiile de executare silită promovate de băncile din România, ci de o negociere directă cu proprietarul unuia dintre hotelurile din sud, ne-a declarat omul de afaceri constănţean.
În plus, Nicolae Bucovală îşi doreşte să restaureze şi să modernizeze şi cel de-al treilea hotel din cadrul complexului Steaua de Mare, chiar pe cel care dă numele complexului, şi să construiască aici un centru spa de circa 3.000 de metri pătraţi. „Pentru construcţia centrului spa am depus deja documentaţia pentru a accesa fonduri europene. Iar pentru dotarea hotelului Steaua de Mare, întrucât renovarea o vom face din fonduri proprii, vom depune un alt proiect prin care să accesăm fondurile care vor fi puse la dispoziţie cu începere din 1 ianuarie 2014“, spune Bucovală. Omul de afaceri aşteaptă ca noul minister al fondurilor europene să debirocratizeze instituţiile responsabile cu aprobarea proiectelor din fonduri UE. El speră ca, în maximum trei luni de la depunerea documentaţiei, să fie obţinută aprobarea proiectului: „Dacă vor întârzia prea mult aceste fonduri europene, vom încerca să ne descurcăm ca şi până acum, din fonduri proprii şi credite la bănci, deoarece timpul pe care îl au hotelierii de pe Litoral pentru investiţii este foarte scurt, de câteva luni“.
Turistul roman a devenit pretenţios
Proprietarul de hoteuri susţine că investiţii în clădirile sale se fac anual. „Dacă nu ai grijă la modificări şi nu realizezi în permanenţă investiţii, clienţii nu mai revin. Turistul român a devenit pretenţios şi caută tot felul de facilităţi. Se caută resorturile, se caută sistemul all-inclusive, chiar dacă nu peste tot poate fi introdus. Noi, de exemplu, nu ne putem compara cu turcii, unde preţurile alimentelor sunt foarte jos. Dar oferim spaţii de joacă pentru copii, internet gratis, cablu tv etc.“, explică omul de afaceri. Şi asta în condiţiile în care, de patru-cinci ani, tarifele în turismul de la malul mării au bătut pasul pe loc.
Comparativ cu 2012, sezonul estival de anul acesta a adus mult mai mulţi turişti. Cu anumite programe guvernamentale, numărul turiştilor ar putea creşte şi în extrasezon. „Degeaba ofer eu pachete cu preţuri promoţionale în extrasezon, pentru că turistul de la Baia Mare, de exemplu, nu va veni la mare dacă biletul de tren îl costă mai mult decât sejurul“, precizează Bucovală. În acest sens ar fi de dorit finalizarea autostrăzilor şi construcţia unora noi, precum şi anumite măsuri fiscale sezoniere, care ar putea ajuta turismul de pe malul Mării Negre şi din Delta Dunării. „De exemplu, aeroportul Mihail Kogălniceanu operează zilnic circa 100.000 de turişti, faţă de un milion cât opera în timpul lui Ceauşescu. În Serbia, în perioada sezonului turistic, taxele de aeroport sunt zero pentru a stimula turismul. În Grecia, TVA-ul în turism se duce la 13%, inclusiv la alimente. În România, nu există mari stimulente pentru creşterea turismului. De aceea şi ponderea acestuia la formarea PIB-ului este infimă, faţă de 22% în Croaţia“, explică Nicolae Bucovală.
Cu toate acestea, hotelurile pe care le are în exploatare – Tomis din Mamaia, Delfinul şi Meduza din cadrul complexului hotelier Steaua de Mare din Eforie-Nord – au avut grade de ocupare de 90%-95% în sezon şi 40%-50% în extrasezon. În Mamaia, la hotelul de trei stele Tomis, Nicolae Bucovală are în exploatare 190 de camere. În cele două hoteluri de patru stele (Delfinul) şi de trei stele (Meduza) din cadrul complexului Steaua de Mare, numărul de camere este de 500. După ce va finaliza şi hotelul Steaua de Mare, Nicolae Bucovală va deține în complexul din Eforie Nord un total de 700 de camere.
Deoarece are complexul hotelier într-o fostă staţiune balneoclimatrică, foarte căutată cândva de turiştii străini, omul de afaceri constănţean aşteaptă cu interes o decizie a Ministerului Sănătăţii prin care bazele de tratament să fie unificate cu unităţile de cazare. La ora actuală, bazele de tratament sunt în custodia statului, care le-a lăsat să se degradeze.