Mediul de afaceri reprezintă coloana vertebrală a economiei noastre, a reamintit președintele Senatului, Nicolae Ciucă. De aceea, spune el, România are nevoie de un climat investiţional stabil și de încredere.
PNL, alături de mediul de afaceri
Mediul de afaceri, coloana vertebrală a economiei noastre. Președintele Senatului, Nicolae Ciucă, și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, au discutat, luni, cu reprezentanții mediului de afaceri din România despre importanța unui cadru fiscal predictibil.
Întrucât mediul de afaceri reprezintă coloana vertebrală a economiei naționale, debirocratizarea va rămâne o prioritate pentru Guvernul de la București. România, spune el, are nevoie de un climat investițional stabil și de încredere. Din punctul lui de vedere, dialogul constant între autoritățile statului și antreprenori este esențial pentru a asigura acest lucru.
„Alături de primarul Capitalei, Nicușor Dan, am discutat într-un cadru informal cu reprezentanți ai mediului de afaceri despre importanța unui cadru fiscal predictibil.
Am reiterat că mediul de afaceri reprezintă coloana vertebrală a economiei noastre și că debirocratizarea va rămâne o prioritate.
România are nevoie de un climat investițional stabil și de încredere, iar dialogul constant între autorități și antreprenori este esențial pentru a asigura acest lucru”, a scris, luni noapte, președintele Senatului pe Facebook.
Responsabilitatea Executivului în mediul de business are două direcţii principale
Mihaela Frăsineanu, Consilier de Stat în cadrul Cancelariei Primului Ministru, crede că responsabilitatea Executivului în materie de sustenabilitate se bazează pe politici publice și pe politici de finanțare, pe care Executivul le pune la dispoziția mediului de afaceri. Politicile publice sunt reprezentate în primul rând de implementarea directivelor europene, iar implementarea celor mai noi directive europene a fost realizată prin ordinul Ministerului Finanțelor.
Pe lângă aceste implementări, Guvernul de la București a introdus o serie de ghiduri, deoarece directivele și legislația în general sunt complexe și greu de înțeles, astfel încât fiecare directivă necesită un ghid de bune practici, pentru ca mediul de afaceri să înțeleagă clar despre ce este vorba. În ceea ce privește ghidurile pentru mediul de afaceri, ea a menționat că unul dintre cele mai bune este Codul Român al Sustenabilității, adoptat anul trecut, împreună cu platforma online asociată acestuia.
Această platformă, care poate fi accesată voluntar de către reprezentanții mediului de afaceri, oferă informații despre pașii necesari în elaborarea raportului de sustenabilitate și modul în care aceștia pot demonstra în scris că sunt sustenabili și responsabili în ceea ce privește impactul lor asupra mediului de afaceri, societății, resurselor umane și mediului înconjurător.
„Primul pas este să recunoaştem unde suntem, să ştim unde suntem, cât de multe resurse consumăm, fie că vorbim de resurse materiale, resurse financiare sau resurse umane şi să facem în aşa fel încât aceste resurse să fie folosite eficient. Cred că trebuie să pornim, în primul rând, de la această eficienţă a resurselor.
Mi-aş dori ca această abordare în ceea ce priveşte eficienţa resurselor să fie foarte simplă şi să utilizăm uneltele pe care le avem acum la dispoziţie, în aşa fel încât raportarea nonfinanciară în platforma care va fi pusă la dispoziţie de Comisia Europeană să demonstreze că am înţeles ce avem de făcut”, a conchis ea.