Nicolae Ciucă, fost șef al Statului Major al Apărării, a intrat în politică în anul 2019, imediat după ce a cerut voluntar să fie trecut în rezervă. Preşedintele PNL a explicat în detaliu, în cartea sa, ce rol a jucat Klaus Iohannis în această decizie.
Cum a intrat Nicolae Ciucă în politică. A primit un telefon de nerefuzat de la Klaus Iohannis
Duminică, 8 septembrie, Nicolae Ciucă şi-a prezentat public cartea „În slujba Ţării” în cadrul emisiunii lui Mircea Dinescu. Apoi, liderul PNL a anunţat că volumul poate fi citit şi în mod gratuit pe site-ul său. Cei interesaţi îl pot accesa direct online sau îl pot descărca în format pdf sau epub.
Din textul cărţii putem afla multe elemente interesante despre viaţa şi cariera lui Nicolae Ciucă. Spre exemplu, el povesteşte cum a fost sunat personal de preşedintele Klaus Iohannis în anul 2019 şi întrebat dacă vrea să treacă în rezervă, pentru a putea deveni apoi ministru al Apărării în Guvern.
Ciucă spune că, deşi preşedintele i-a adresat acest mesaj ca o rugăminte, el a simţit că este un moment prea important pentru a refuza şi astfel a renunţat la uniforma militară pentru a-şi sluji ţara dintr-un rol politic.
„Mandatul de șef al Statului Major al Apărării a expirat în ianuarie 2019. Legislația permitea prelungirea mandatului cu încă un an și, adaug cu modestie, proiectele pe care le-am inițiat, aflate în derulare, permiteau o asemenea supoziție.
Luasem deja contact cu mediul politic, din poziția de membru al Consiliului Suprem de Apărare a Țării. Dar, așa cum statutul meu o cerea, nu interveneam decât atunci când eram solicitat, și numai în chestiuni ce țineau de specificul activității mele. Lucru care s-a întâmplat nu o dată, socotind că subiectul securității naționale, sub aspectele sale defensive, era tot mai des abordat.
Deși am fost rezervat față de disputele politice ale acelor ani, altminteri destul de aprinse, am căzut, cum se spune, la mijloc. Președintele României, Klaus Iohannis, a acceptat prelungirea mandatului, dar Guvernul, condus de Viorica Dăncilă, s-a opus, iar ministrul Apărării, din considerente politice – a fi recomandat de președinte era privit de Guvernul de atunci ca un fel de culpă – n-a mai vrut să-mi prelungească mandatul. A urmat o perioadă incertă, a trebuit să recurg la Justiție și, în cele din urmă, după trei luni, am fost repus în drepturi.
Perioada care a urmat, până la demiterea Guvernului prin moțiune de cenzură, a fost dificilă pentru mine. Ea s-a încheiat la sfârșitul lui octombrie al aceluiași an, când am primit un telefon de la Președintele României prin care mă întreba dacă sunt de acord să trec în rezervă și să devin ministru al Apărării.
Președintele e comandantul forțelor armate și, chiar dacă ceea ce îmi adresa era o rugăminte, venită din partea dumnealui, era un fel de ordin, nu puteam să refuz.
Și astfel, în data de 28 octombrie am trecut în rezervă la cerere, iar la 4 noiembrie 2019, odată cu învestirea de către Parlament a Guvernului condus de Ludovic Orban, activitatea mea în cadrul Armatei, după 34 de ani în care am servit patria ca militar, s-a încheiat. Dacă luăm în calcul și liceul militar, au fost 38 de ani de uniformă militară”, scrie Nicolae Ciucă în cartea sa.
Nu se simţea pregătit atunci pentru funcţia de ministru şi a avut mult de învăţat
Nicolae Ciucă a spus că decizia pe care a luat-o atunci a fost cea mai grea din viața sa, dar nu a însemnat o schimbare bruscă a mediului în care trăia. El a menționat că, deși acum lucra într-un Guvern, nu s-a simțit pregătit pentru funcția de ministru și a fost nevoit să învețe, să se adapteze responsabilităților și să înțeleagă rolul unui membru al Cabinetului în contextul guvernamental.
Ciucă a recunoscut că, deși putea spune ce dorea în discuțiile din Guvern, nu putea face tot ce voia, deoarece răspunderea politică finală aparținea prim-ministrului. El a mai adăugat că a înțeles că răspunderea era atât individuală, cât și colectivă și că trebuia să fie solidar cu colegii din minister, dar și să își îndeplinească propriile sarcini.
Liderul PNL a subliniat că a înțeles ce înseamnă să fii parte a unei guvernări, explicând că, înainte, rolul său, chiar și atunci când comanda Forțele Terestre sau Statul Major al Apărării, era relativ limitat, iar deciziile sale priveau aspecte profesionale, adresându-se unor persoane sau segmente sociale clar identificate. El a arătat că ordinele erau clare și singurul feedback acceptabil era ca acestea să fie executate.
În ceea ce privește noua sa poziție de ministru, Ciucă a realizat cât de delicată este relația cu societatea. El a explicat că, atunci când semnezi un document și vezi cum viețile oamenilor se schimbă în urma acelei semnături, înțelegi imensa responsabilitate pe care o ai. Deciziile sale afectau destinele unor oameni pe care nu-i cunoștea și pe care nu-i va întâlni niciodată, dar prin deciziile sale, într-un fel sau altul, ajungea să influențeze viața lor, fie ameliorând-o, fie afectând-o.
Diferenţa dintre a fi ministru şi prim-ministru
În cartea sa, Nicolae Ciucă a abordat şi diferenţă dintre aceste două poziţii pe care le-a ocupat la nivel politic.
„Dacă ar fi să răspund la întrebarea: care e prima diferență dintre un ministru și un prim-ministru, uite cum aș răspunde. Când ești ministru, dacă se întâmplă ceva, poți spune: asta e treaba mea, sau: asta nu e treaba mea.
Când ești prim-ministru, nu mai ai variante, totul e treaba ta. Tot ce se întâmplă în țară te privește. Ceea ce legiferează Parlamentul te privește, legile, de obicei, sunt rezultatul unor proiecte guvernamentale și, chiar și atunci când inițiativele aparțin unor parlamentari, Guvernul este chemat să dea un punct de vedere, cel mai adesea hotărâtor în destinul inițiativei respective.
Ceea ce hotărăște Justiția este influențat de Guvern, căci el are un rol major în elaborarea codurilor juridice și în fixarea cadrului statutului magistraților”, afirmă preşedintele PNL.