Luni, Nicolae Ciucă a marcat 84 de ani de la masacrul de la Treznea, subliniind urgența combaterii extremismului și revizionismului într-un discurs puternic despre lecțiile istoriei și contextul geopolitic actual.
Nicolae Ciucă a participat la ceremonia de comemorare a 84 de ani de la masacrul de la Treznea
Luni, Nicolae Ciucă, președintele Senatului, a luat parte la ceremonia de comemorare a 84 de ani de la masacrul de la Treznea. În alocuțiunea sa, Ciucă a accentuat importanța combaterii extremismului, șovinismului și revizionismului, subliniind lecțiile istorice și relevanța acestora în contextul geopolitic actual.
El a menționat că ne rugăm pentru cele 93 de victime, dintre care 87 erau români și șase evrei. În acea zi tragică din 9 septembrie 1940, au murit femei, bătrâni, tineri și copii.
„Comemorăm azi masacrul de la Treznea și ne rugăm pentru sufletele celor 93 de victime: 87 de români și șase evrei. Femei, bătrâni, tineri și copii – cu toții au căzut pradă urii în acea zi fatidică din 9 septembrie 1940. Astfel de zile sunt de doliu, de comemorare și de rugăciune, și asta facem aici, la Treznea: ne rugăm pentru atâția semeni de-ai noștri, nevinovați, care au pierit victime ale urii și fanatismului”, a spus Nicolae Ciucă.
Liderul PNL a comparat ororile din trecut cu provocările curente, precum războiul din Ucraina și a subliniat importanța învățării din greșelile istoriei
Președintele Senatului a menționat că acum zece ani, se credea că atrocitățile nu mai sunt posibile în Europa. Credea că lecțiile trecutului fuseseră învățate și că paginile întunecate ale istoriei erau în spate.
„Cu doar 10 ani în urmă, credeam că astfel de atrocități nu mai pot fi posibile pe continentul nostru european. Înainte de 2014, credeam că sunt pagini întunecate ale istoriei și că toată lumea a învățat lecțiile trecutului. Vedem însă, chiar în aceste zile, ce tragedii se petrec lângă granițele noastre. Vedem încercările grele prin care trec vecinii noștri din Ucraina.
De aceea, astăzi, trebuie, cu atât mai mult, să fim atenți la învățămintele trecutului, să veghem ca răul să nu se mai dezlănțuie”, a adăugat președintele Senatului.
Nicolae Ciucă a reamintit contextul istoric al masacrului de la Treznea, explicând legătura cu Dictatul de la Viena din 1940
Acest acord a forțat România să cedeze nordul Transilvaniei.
„La rândul său, acest dictat, prin care România a fost forțată să cedeze nordul Transilvaniei, a fost o consecință a pactului teribil dintre Germania nazistă și Rusia sovietică. Cu un an înainte, la 23 august 1939, puterile totalitare și revizioniste ale vremii își împărțiseră restul Europei prin Pactul Ribbentrop-Molotov.
Atrocitățile de la Treznea, Ip și din alte localități ale Sălajului, partea Ardealului de Nord, cedat în urma Dictatului de la Viena, ne impun astăzi să respingem ferm orice revizionism. Să nu le găsim nicio scuză, niciun argument revizioniștilor, acelora care duc războaie pentru schimbarea granițelor Europei și, pe de altă parte, să veghem la întărirea democrațiilor în fața înțelegerilor dintre puterile totalitare”, a punctat președintele Șenatului.
El a făcut apel pentru unitate și pentru promovarea valorilor democratice și creștine
„Chem toate forțele politice democratice ale României să respingem împreună extremismul, șovinismul și revizionismul, indiferent de ceea ce ne separă politic. Aceasta este datoria noastră de onoare, pentru viitorul copiilor noștri, pentru viitorul României. Să promovăm, prin fapte, valorile creștine, europene și democratice, pentru că sunt singurele care vindecă răni teribile precum Ip și Treznea, asigură pacea și creează condiții pentru înțelegere și bunăstare.
Aceasta-i România în care eu cred, România care și-a vindecat rănile trecutului și își cinstește înaintașii, România ancorată în prezent, generoasă, sigură pe ea, pregătită pentru viitor. România puternică și democratică, un pilon stabil, prosper pe flancul de est al comunității euroatlantice și un model pentru cei care tânjesc după democrație și libertate”, a adăugat președintele Senatului.