Prim-ministrul României, Nicolae Ciucă, a ținut un discurs în cadrul Forumului AmCham CEO Business.

„Bună seara, Excelența Voastră, doamna ambasador, Excelența Voastră, domnule ambasador, distinși membri ai AmCham România, distinși invitați, doamnelor și domnilor! Nu de multe ori am ocazia să vorbesc în timpul unei cine și stăteam să mă gândesc cu ce să încep. Dacă să intru direct în ceea ce mi-am propus ca abordare în seara aceasta sau să-i mulțumim bucătarului sau celui care plătește. Eu zic să-i mulțumim bucătarului, pentru că ne-a desfătat cu cina din această seară și, desigur, organizatorilor, gazdei noastre de astă seară, domnului președinte Ionuț Simion, pentru că, iată, ne-a adus să luăm decizia să ne întâlnim și să putem să ne aducem aminte și ce s-a întâmplat acum un an, dar, mai ales, ce s-a întâmplat acum 30 de ani”, a spus premierul Nicolae Ciucă.

Ulterior, acesta a precizat că „noi facem tot ceea ce trebuie astfel încât să asigurăm spațiul de investiții”.

„Și dați-mi voie să vă mulțumesc pentru întreaga activitate și să vă urez mulți ani înainte, mai spornici și cu investiții mai multe! Dacă tot ați amintit de anul trecut și mă bucur că ați reținut răspunsul la întrebarea dumneavoastră, răspunsul meu la întrebarea dumneavoastră, că m-ați întrebat ce să faceți pentru noi – v-am răspuns: investiții, investiții, investiții. Ați investit, dar mai e loc. Ca atare, noi facem tot ceea ce trebuie astfel încât să asigurăm spațiul de investiții. Mă bucur încă o dată că ne revedem în acest format. Sunt onorat încă o dată să-i urez bun venit doamnei ambasador și, așa cum i-am menționat ieri după-amiază, subliniez și în această seară: nu este un moment facil pentru începerea mandatului de ambasador, dar ținând cont de experiența dumneavoastră, de echipa Ambasadei și de cooperarea și sprijinul nostru, cu certitudine, împreună vom reuși să facem față tuturor provocărilor și vă vom sprijini în tot ceea ce este nevoie, astfel încât să aveți un mandat de succes.

Și mă bucur că este și domnul ambasador Muraru aici, pentru că și dumnealui are nevoie de același sprijin la Washington. Pentru noi este destul de dificil să îl ajutăm la o asemenea distanță, dar cu gândul și sufletește suntem alături de dumnealui și știm că face treabă foarte bună acolo. Au fost menționate o serie întreagă de evenimente, a fost menționat momentul celebrării celor 25 de ani de parteneriat strategic. Doresc, la rândul meu, să menționez că acești 25, anul acesta 26 de ani, confirmă o relație consolidată între două state aflate într-un parteneriat strategic, iar din această sintagmă, „parteneriat strategic”, aș sublinia strategic, pentru că are conotații care într-adevăr impun decizii într-un context și într-o relație care să producă efecte pe termen mediu și lung”, spune premierul României.

Nicolae Ciucă are mare încredere în parteneriatul strategic dintre România și SUA

Șeful Guvernului de la București a mai spus, în cadrul alocuțiunii, că are foarte mare încredere în parteneriatul româno-american. El a mai subliniat că anul trecut a fost unul greu din mai multe puncte de vedere.

„De aceea am foarte mare încredere în Parteneiatul strategic dintre România şi Statele Unite ale Americii. A fost un an dificil anul 2022, a fost marcat de ameninţări la adresa securităţii noastre, în faţa cărora lumea democratică a avut un răspuns ferm, comun şi integrat. Practic, cred că aceasta este esenţa a tot cceea ce s-a întâmplat în anul 2022, voinţa Ucrainei de a se apăra şi solidaritatea şi unitatea Alianţei Nord-Atlantice, a Uniunii Europene pentru a sprijini Ucraina, pentru a ajuta cetăţenii ucraineni şi a face tot ceea ce este posibil astfel încât Ucraina să poată să-şi apere teritoriile.

Alianţa Nord-Atlantică a dovedit în această perioadă capacitatea de a-şi apăra cetăţenii, economiile şi teritoriile, de a-şi actualiza orientările strategice pentru a reflecta noul mediu de securitate. La rândul său, România este o ţară sigură şi un partener de încredere al Statelor Unite ale Americii, iar aceşi factori sunt definitorii nu numai pentru relaţia noastră bilaterală, ci şi pentru dinamica Alianţei Nord-Atlantice şi pentru ceea ce înseamnă să continuăm să facem tot ceea ce ne stă în putinţă pentru întărirea acestui parteneriat, nu numai pe componenta militară, ci în mod deosebit pe componenta economică.

La forumul AmCham organizat în urmă cu un an, la care, de asemenea, încă o dată subliniez, am avut plăcerea să particip, am venit cu mesajul „Investim împreună, construim împreună”. Faptul că România a înregistrat în anul 2022 o creștere economică de 4,8%, peste estimarea Comisiei Europene este confirmarea faptului că împreună am reușit să investim și să construim eficient în beneficiul societății, cetățenilor și mediului de afaceri.

Rezultatele colaborării noastre, ale investițiilor și proiectelor dezvoltate împreună se reflectă și în nivelul investițiilor străine directe care au ajuns la aproape 11 miliarde de euro, cu peste 33% mai mari decât în anul 2021, precum și în creșterea cu peste 25% a numărului firmelor și companiilor nou înființate în țara noastră. Aceste rezultate reprezintă o fundație solidă pentru continuarea colaborării mediului de afaceri cu Guvernul României și pentru concretizarea perspectivelor încurajatoare pentru anul 2023, dar și pentru anul viitor „, spune el.

România, printre primele state europene în ceea ce privește creșterea estimată a PIB

Premierul a vorbit și despre țara noastră, aducând în prim-plan mai multe aspecte precum previziunile economice de iarnă ale Comisiei Europene care situează România printre primele state din UE în ceea ce privește creșterea estimată a PIB.

„Previziunile economice de iarnă ale Comisiei Europene situează România între primele state europene în ceea ce privește creșterea estimată a Produsului Intern Brut peste media europeană și este prezentată o cifră de 2,5%. Așa cum am spus de fiecare dată, reiterez și acum, principalul motor de creștere îl reprezintă punerea în aplicare a reformelor și investițiilor finanțate prin Planul de Redresare și Reziliență, la care se adaugă cele disponibile prin Cadrul Financiar Multianual și de la bugetul de stat, dar și investițiile companiilor străine și ale companiilor românești.

Este un context ce deschide României noi oportunități de investiții orientate către digitalizare, energie, infrastructură, mediu și sănătate, sectoare care vor contribui la modernizarea țării și îmbunătățirea vieții cetățenilor României. În privința digitalizării, am aprobat în guvern cadrul necesar dezvoltării platformei de cloud guvernamental, cea mai importantă investiție în domeniul transformării digitale, în valoare de peste o jumătate de miliard de euro.

De asemenea, am aprobat soluțiile legislative pentru a asigura emiterea primelor cinci milioane de cărți electronice de identitate din fonduri PNRR și a pune, astfel, la dispoziția cetățenilor servicii publice mai rapide și mai eficiente. Doresc să menționez, așa cum am făcut-o și în ședința de guvern, prin aceste cărți electronice de identitate nu vom avea doar datele personale, cu un singur card vom avea și datele de sănătate, vom avea și datele de permis auto. Se lucrează la o chestiune pe care am declanșat-o, nu este doar un vis, este un proiect care se desfășoară, un proiect-pilot care este în desfășurare și, pentru că el a funcționat, am asigurat, banii necesari din PNRR ca proiectul să poată să fie extins.

Și, pentru că tot am vorbit de digitalizare, am dezvoltat și funcționează foarte bine ghișeul.ro și, cu două săptămâni în urmă, a fost lansat și Cazierul Digital. Am avut bucuria să constatăm că peste 20.000 de români au redus timpul de a merge la un birou anume și de a aștepta mai mult timp pentru a-și obține cele necesare. Ca atare, astăzi, în România cazierul se poate obține online. Mediului de afaceri, mai exact IMM-urilor, le este destinat programul de digitalizare, în valoare de 350 de milioane de euro, finanțat tot din PNRR, pentru a oferi antreprenorilor granturi pentru implementarea tehnologiilor digitale. La nivelul guvernului, vom continua seria acestor măsuri, pentru că digitalizarea va facilita tranziția României către o economie sigură, dinamică, bazată pe date, o economie digitală aliniată cu direcțiile strategice de acțiuni ale Uniunii Europene privind guvernarea datelor.

Perioada dificilă pe care o traversăm pune și mai mult în centrul preocupărilor noastre securitatea energetică, tranziția la energia verde și asigurarea prețurilor accesibile pentru cetățeni și economie. România are capacitatea de a-și asigura acum 90% din necesarul energetic. Facem eforturi pentru creșterea capacității de producție din surse interne, suplimentar demersurilor de identificare a unor surse alternative. În acest sens, guvernul acordă importanță deosebită încurajării investițiilor în identificarea și exploatarea de noi surse de gaz, dezvoltarea capacităților de înmagazinare, diversificarea surselor de aprovizionare și continuarea proiectelor de interconectare cu țările vecine.

Am avut o serie întreagă de activități, de vizite bilaterale, de întâlniri bilaterale la sediul guvernului. Avem proiecte care s-au concretizat, avem o companie care, deși la început nu a oferit încrederea necesară într-un sistem care nu funcționa la capacitatea maximă, iată, astăzi, BRUA este un coridor care leagă tot ceea ce înseamnă tranzitul de gaz dinspre bazinul caspic către zona balcanică, iar, de aici, pe verticală, către România și înspre centrul Europei”, spune el.

Diversificarea mixului energetic

Prim-ministrul a mai spus „totodată avem în vedere diversificarea mixului energetic prin dezvoltarea de noi proiecte în domeniul energiei regenerabile, solar, eolian, onshore şi offshore, hidro, hidrogen, precum și accelerarea proiectelor nucleare, SMR NuScale, RoPower Nuclear, investiții în Unitățile 3 şi 4 de la Cernavodă, retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă, dar și proiectul instalației de detritiere, tot de la Cernavodă. Acordăm o atenție deosebită tranziției energetice şi atingerii obiectivelor privind schimbările climatice. Este necesar însă ca acest proces să fie susţinut de măsuri flexibile şi adaptate corespunzător pentru a îndeplini obiectivele de decarbonare, de de-o parte, precum şi pentru a oferi o suficientă protecţie consumatorilor, în special celor vulnerabili, pe de altă parte. Gestionăm criza energetică prin măsuri de protecţie a cetăţenilor şi a economiei asemeni tuturor statelor din regiune şi din întreaga Europă, pregătim un volum de investiţii fără precedent, pentru consolidarea sistemului energetic, diversificarea surselor de energie, producerea energiei din surse regenerabile şi creşterea eficienţei energetice.

La nivel naţional am reuşit să implementăm un mecanism de plafonare a preţurilor la energie care a venit în sprijinul cetățenilor și companiilor, sistem ce se va menține și în cursul acestui an. Cea mai eficientă măsură prin care România a reușit să țină inflația sub control este plafonarea tarifelor la energie, iar potrivit BNR, fără această măsură nu am fi reușit să menținem rata inflației sub 20%. Iar prin prezentarea de ieri a guvernatorului BNR, din datele pe care domnia sa le-a furnizat, deja în luna ianuarie avem scădere a inflației, discutăm deja de un procent de 15%. Am adoptat, de asemenea, planul REPowerEU pentru a pune capă dependenței de combustibil fosili ruși cât mai curând posibil, iar fonduri de aproximativ 1,4 miliarde de euro vor viza finanțarea proiectelor de independență energetică prin acest program.

Ministerul Energiei a lansat apelul de proiecte pentru obținerea finanțării cu fonduri din PNRR pentru investiții în întregul lanț valoric al bateriilor. Sprijinul financiar va fi acordat pentru construirea de noi capacități de producție, asamblarea și reciclarea bateriilor litiu-ion și panourilor fotovoltaice. De asemenea, o temă de mare interes pentru dumneavoastră, așa cum a subliniat și domnul Simion, este fiscalitatea, și nu oricum, fiscalitatea predictibilă. Guvernul României și-a asumat angajamentul, prin componenta de reformă fiscală din PNRR, de a alinia sistemul de impozitare cu actuala și viitoarea etapă de dezvoltare economică a României, prin îmbunătățirea structurii veniturilor fiscale, precum și eliminarea distorsiunilor și lacunelor din sistemul fiscal. Unul dintre obiective este analizarea amănunțită a legislației fiscale românești în ceea ce privește domeniul impozitelor și contribuțiilor sociale datorate pe veniturile obținute de persoane fizice. Această analiză sistemică va fi urmată de punerea în aplicare a recomandărilor care se impun în urma sa, astfel încât sistemul fiscal să promoveze mai bine creșterea economică durabilă. Așadar, implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență și atragerea finanțărilor europene continuă să fie prioritățile guvernului. Suntem în grafic în ceea ce privește îndeplinirea țintelor și jaloanelor și pregătim transmiterea celei de-a treia cereri de plată, pentru ca în anul 2023 aproximativ nouă miliarde de euro din valoarea totală a fondurilor cuvenite prin PNRR să intre în economia României. De asemenea, pregătim portofoliul de proiecte finanțate din fonduri europene, pentru ca la sfârșitul acestui an să ajungem la o rată de absorbție de 95% din cadrul multianual 2014-2020. Am încheiat anul cu aproximativ 75% și avem toate premisele ca până la sfârșitul anului să evităm pierderea acestor fonduri care ne sunt atât de necesare în acest moment”.

România acordă atenție reformelor

Nicolae Ciucă a mai spus „preocuparea pentru partea de investiții finanțate din PNRR este dublată de atenția pe care o acordăm reformelor, mai ales în contextul în care aplicarea acestora ne aduce mai aproape de un obiectiv, din nou, domnul Simion, și suntem pe aceeași lungime de undă, strategic, și anume acela de aderare la Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică. Așa l-am perceput din primul moment, din ianuarie anul trecut, ca fiind un al treilea mare obiectiv de țară, după aderarea la NATO și Uniunea Europeană, și anume aderarea la OCDE. Practic, odată ce vom reuși să devenim membri ai acestei organizații se va deschide un nou capitol în procesul de modernizare a statului român și va aduce beneficii reale economiei, cetățenilor români, societății în ansamblul său. Iar contribuția mediului de afaceri la acest proces va oferi consistența și susținerea necesare atingerii obiectivului nostru comun.

Vreau să folosesc acest prilej să vă mulțumesc pentru că de fiecare dată când ne-am întâlnit unul dintre subiectele abordate a fost legat de ce putem face mai mult pentru a facilita procesul de aderare la OCDE şi nu v-am mulțumit doar pentru că ne aflăm aici invitați de către structura dumneavoastră, ci pentru că așa s-a întâmplat. Iar experiența dumneavoastră în ceea ce privește relațiile economice, pentru că OCDE este un forum economic, cel mai important forum economic, unde se găsesc 90% din investițiile străine directe, ați reușit să ne mobilizați mai mult și vă mulțumim pentru toate sfaturile pe care ni le-ați dat şi, de asemenea, pentru lobby-ul pe care l-ați făcut atunci când ați participat la activități organizate la nivelul OCDE. Activitatea echipei guvernamentale și dialogul constant ce definește relația noastră au arătat susținerea guvernului pe care îl conduc pentru mediul de afaceri și pentru investițiile orientate spre dezvoltare”.

„Continuaţi să aveţi încredere în România, în potenţialul şi oportunităţile pe care economia noastră le oferă. Aşa cum am subliniat şi la dezbaterea găzduită de guvern pe tema aderării la OCDE, România are resurse. Aici probabil nu suntem pe aceeași lungime, dar noi susținem că are forță de muncă bine pregătită, iar acolo unde nu este suficientă, să știți că am găsit autorități locale care au acordat atenția cuvenită. Chiar, astăzi, la Alba Iulia le-a mulțumit public pentru ceea ce au reușit să realizeze în acest sens. Cred că este judeţul cu o structură a învățământului dual profesional foarte, foarte bine dezvoltată, ca să nu zic cel mai bine dezvoltată. Iar investițiile de acolo, chiar dacă sunt punctuale pe anumite localități din județ, se datorează tocmai faptului că acolo se găsește forță de muncă foarte bine calificată.

Ceea ce vreau să subliniez este că au început acest proces cu cel puțin 10 ani în urmă, iar dacă noi astăzi discutăm de atenția care trebuie şi suntem obligați, suntem, aș putea spune, condamnaţi să o acordăm educației, trebuie să avem în vedere că efectele se vor revedea nu mâine, nu poimâine, ci peste mai mulți ani. Ca atare, indiferent ce facem, este bine să pregătim, a zis foarte bine azi, avem istorie, istoria ne determină prezentul, prezentul ne determină viitorul. Trebuie să gândim azi ce vrem să facem mâine, şi atunci să facem aşa cum se cuvine. Spuneam că avem forță de muncă bine pregătită, avem potențial să performăm cel puțin în trei domenii, așa cum am menționat și săptămâna trecută la activitatea OCDE, și anume domeniul de energetic, România are potențial pentru dezvoltarea domeniului energetic mai mult decât ne gândim noi astăzi, pe balanță comercială să fie foarte puternic impactat de importul de bunuri, servicii, produse alimentare”. spune el.

Nicolae Ciucă a mai spus „ca atare, agricultura și industria alimentară reprezintă al doilea domeniu prioritar din perspectiva mea pentru ceea ce ar trebui să constituie și atenția mediului de afaceri. Pentru că de aici putem să aducem bani la buget și să realizăm creștere economică, adăugând valoare producției noastre agricole. Nu este nici puțină, nici într-un segment limitat, este foarte diversificată și ne poate asigura tot ce avem nevoie. Dacă avem energie și avem mâncare, atunci nu cred că trebuie să vă spun că putem să ne gândim la cel de-al treilea domeniu prioritar, și anume IT&C-ul și tehnologia.

Iar aici, de asemenea, există potențial pentru tot ceea ce poate să însemne domeniul dumneavoastră de interes. La toate aceste ingrediente, pentru că toți suntem la masă, aș mai adăuga unul: stabilitatea politică. Stabilitatea politică este cea care, din punctul meu de vedere, a asigurat încrederea în dialog, ne-a permis să luăm decizii, poate nu cele mai bune de fiecare dată, dar într-un cadru foarte bine agregat politic. Am putut uneori să revenim, alte ori să modificăm, dar iată că prin deciziile politice, prin dialogul pe care l-am avut cu societatea civilă, cu mediul de afaceri, ne-au permis să asigurăm acea predictibilitate și, de asemenea, să aliniem politicile noastre la noile strategii europene. Dincolo de alinierea la strategiile europene, iată-ne astăzi discutând și despre alinierea politicilor noastre la parteneriatul strategic România – Statele Unite.

Nu știu cât am fost de convingător în ceea ce privește atractivitatea țării noastre pentru mediul de afaceri și în mod deosebit pentru investitorii americani, dar sunt convins că din datele și cifrele pe care dumneavoastră le accesați cu ușurință vedeți mai mult decât văd eu, nefiind priceput în ale business-ului, și veți face în așa fel încât la acele trei îndemnări la investiții să mai adăugați încă două-trei, astfel încât anul viitor să vorbim de schimburi economice între România și SUA mai mari de 5,3, nu, ăsta este potențialul 5,3 miliarde. Puțin, nu? Vă mulțumesc, vă doresc o seară bună și succes în afaceri”.