Nicolae Ciucă a reafirmat sprijinul României pentru refugiații ucraineni, la un an de la izbucnirea războiului
Astăzi, 24 februarie 2023, este ziua care marchează un an de la izbucnirea războiului din Ucraina, context în care premierul României, Nicolae Ciucă, a reafirmat sprijinul Guvernului de la București pentru refugiații ucraineni.
În cadrul evenimentului „România – 1 an de solidaritate faţă de Ucraina”, organizat de Guvernul de la București împreună cu Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (United Nations High Commissioner for Refugees – UNHCR) şi Agenţiile Organizaței Națiunilor Unite (ONU) din România, Nicolae Ciucă le-a reamintit refugiaților de război din Ucraina că „aici veţi fi ocrotiţi, oricât va fi nevoie, iar pentru conducerea de la Kiev, pentru populaţia civilă şi luptători este: suntem cu voi cât va fi nevoie!”
Acesta a precizat, totodată, că responsabilitatea statelor occidentale este de a opri Rusia, care ameninţă nu doar Ucraina, ci întreaga lume liberă, subliniind că „o înfrângere a Ucrainei ar însemna anularea fundamentelor pe care sunt construite societăţile democratice”.
„Astăzi, se împlineşte, din păcate, un an de la momentul în care Rusia a invadat Ucraina, declanşând un război cumplit pe teritoriul acestei ţări. Un stat suveran şi independent este agresat în cel mai direct şi oribil mod, respectiv prin război şi atac armat.Într-o singură zi, ordinea şi legile internaţionale au fost călcate în picioare de către un stat care nu respectă democraţia şi nici valorile lumii libere. Un stat care îşi construieşte relaţia cu ţările vecine în baza unei atitudini imperiale, o atitudine care nu-şi mai are locul în secolul 21.
Rusia şi-a rezervat dreptul de a invada o ţară, de a-i ucide populaţia civilă şi de a-i distruge infrastructura: şcoli, grădiniţe, spitale, drumuri. Oraşe întregi au fost şterse de pe faţa pământului în baza unui argument iluzoriu şi abuziv, respectiv al dreptului istoric de a ”controla” teritorii.
Acest comportament, criminal şi arbitrar, a arătat că puterea de la Moscova nu numai că dispreţuieşte opţiunile statelor de a-şi alege propriul viitor, ci şi faptul că este o ameninţare directă la întreaga lume liberă. Şi lumea liberă a luat atitudine! Lumea liberă a refuzat ştergerea de pe harta mondiala a Ucrainei şi azi vorbim, de fapt, despre eşecul strategic imens al puterii de la Moscova.
Invazia rusă din 24 februarie 2022 a fost un puternic semnal de alarmă pentru întregul continent european, pentru NATO şi pentru UE. Alături de curajul formidabil al poporului ucrainean, sprijinul Occidentului pentru Ucraina este factorul care a jucat un rol decisiv în blocarea planurilor conducerii politice ale Rusiei. La un an de la invadarea Ucrainei, obiectivele centrale ale Kremlinului – aşa-numita „denazificare” şi aşa-numita „demilitarizare” – au fost ratate.
Conducerea politică şi militară a Rusiei a estimat greşit capacitatea statelor occidentale de a se uni şi voinţa Ucrainei de a-şi apăra dorinţa de a fi parte a lumii libere. Rusia a estimat greşit forţa valorilor democratice, şi mai cu seamă omenia şi dârzenia popoarelor care cred în aceste valori”, a declarat, astăzi, Nicolae Ciucă.
România va rămâne solidară Uniunii Europene, Ucrainei și NATO
„Poziţia României a fost foarte clară chiar de la începutul invaziei ruse şi rămâne fermă: solidaritate deplină cu partenerii din NATO şi UE plus sprijin puternic pentru Ucraina în contracararea agresiunii. Alături de partenerii strategici occidentali, România este decisă să sprijine Ucraina, atât timp cât va fi necesar.
Totodată, societatea noastră, instituţiile, cetăţenii şi organizaţiile neguvernamentale au răspuns simplu, rapid şi eficient. Aşa cum românii s-au arătat mereu empatici şi săritori la nevoie, în toată istoria noastră, la fel am reacţionat şi acum şi vom continua să ajutăm cu aceeaşi energie poporul şi statul ucrainean.
Am reuşit astfel, atât la nivel guvernamental, cât şi la nivelul întregii societăţi, să acordăm o importantă asistenţă umanitară refugiaţilor ucraineni. Peste 3,6 milioane de cetăţeni ucraineni ne-au trecut graniţele în ultimele 12 luni, dintre care peste 2,5 milioane au beneficiat de sprijin direct de la Guvernul României sau partenerii noştri. Peste 111.000 de cetăţeni ucraineni s-au stabilit în România în această perioadă şi beneficiază de cazare, masă, transport, educaţie, servicii medicale şi sociale gratuite în ţara noastră.
Prin HUB-ul de la Suceava au fost derulate 74 de misiuni internaţionale de sprijin umanitar către Ucraina şi Republica Moldova, în timp ce de la nivelul Guvernului şi al autorităţilor publice locale a fost dislocat un sprijin consistent de sute de tone de combustibil, generatoare, medicamente, alimente, îmbrăcăminte şi alte tipuri de sprijin logistic şi umanitar. Toate acestea au fost posibile pentru că am avut un plan în două etape: intervenţia de urgenţă şi răspunsul pe termen mediu şi lung pentru integrarea refugiaţilor”, a adăugat premierul României.
„România a fost prima ţară din Uniunea Europeană care a adoptat un Plan Naţional de Măsuri de Incluziune şi Protecţie a refugiaţilor pe termen mediu şi lung. Apoi a propus statelor europene un model de leadership şi coordonare la nivel politic în domeniul integrării refugiaţilor, concretizat în Platforma de la Bucureşti. Aceasta oferă şi astăzi spaţiul de dialog la nivel înalt pentru această situaţie umanitară fără precedent.
Totodată, suntem partenerul de încredere european şi internaţional care oferă şi cele mai importante coridoare de sprijin internaţional pentru Ucraina, punând la dispoziţie infrastructura noastră naţională rutieră, feroviară, fluvială şi maritimă.
Astfel, România a fost printre statele care s-au implicat decisiv în facilitarea transportului şi tranzitului cerealelor ucrainene şi altor mărfuri către pieţele internaţionale. Am luat măsuri de extindere a capacităţilor de tranzit, care au vizat inclusiv porturile Constanţa şi Galaţi şi căile ferate. Spre sfârşitul anului trecut, tranzitaseră România mai bine de jumătate din transporturile totale de cereale ale Ucrainei pe cale terestră”, a spus premierul.
Nicolae Ciucă a precizat că ”o altă dimensiune a sprijinului pentru Ucraina a fost în domeniul energetic.
La iniţiativa României a fost creată trilaterala România-Ucraina-Republica Moldova, a cărei primă întâlnire a avut loc la Odessa şi unde s-a discutat cooperarea energetică dintre ţările noastre. Totodată, România a fost unul dintre cei mai consecvenţi şi fermi susţinători ai agendei europene a Kievului şi Chişinăului, obiectiv politic de importanţă majoră atins în iunie 2022 prin obţinerea de către Ucraina şi Republica Moldova a statutului de ţări candidate la UE”, a completat Nicolae Ciucă.
România a susţinut acţiunile Occidentului de descurajare a Rusiei
Nicolae Ciucă a reamintit, totodată, că, pe lângă sprijinul direct acordat Ucrainei,, România a susţinut acţiunile statelor occidentale de descurajare a Rusiei: a susţinut puternic toate sancţiunile decise de Occident contra Rusiei şi izolarea Rusiei pe plan internaţional ca răspuns la agresiunea armată contra Ucrainei, a fost printre ţările care au sesizat Curtea Penală Internaţională cerând investigarea crimelor de război şi împotriva umanităţii comise pe teritoriul Ucrainei şi a anunţat că sprijină crearea unui mecanism pentru tragerea la răspundere a celor responsabili pentru atrocităţile comise în războiul ilegal al Rusiei contra Ucrainei.
„Această implicare a noastră şi poziţia solidară cu statele occidentale va continua. Responsabilitatea statelor occidentale este de a opri acţiunile Kremlinului, care ameninţă nu doar Ucraina dar şi întreaga lume liberă. Să nu uităm nicio clipă că o înfrângere a Ucrainei ar însemna anularea fundamentelor pe care sunt construite societăţile democratice.
Războiul informaţional pe care îl susţine Rusia este la fel de periculos ca şi cel convenţional. Prin acest război hibrid, Rusia speră să dezbine societăţile occidentale şi să le facă mai slabe. Să fim atenţi, aşadar, la extremismul politic din ţările UE şi subminarea valorilor democraţiei. Aceasta ar putea fi, din păcate, poarta de intrare pentru interesele Rusiei în Europa. România nu este o excepţie, fiind o ţintă a războiului hibrid purtat de Kremlin. Iată de ce, solidaritatea şi unitatea societăţii româneşti este crucială în aceste timpuri. Totodată, stabilitatea guvernării este un factor esenţial pentru răspunsul consolidat al ţării noastre la ameninţările din regiune şi pentru susţinerea opţiunii Ucrainei de a fi parte a lumii libere.
Recentul summit B9 de la Varşovia a arătat că Occidentul este puternic atunci când este unit. O astfel de poziţie este un semnal extrem de important pe care îl dăm lumii întregi şi, implicit, poporului ucrainean. Mesajul nostru este că nu cedăm în faţa agresiunii şi forţei brute, care subminează fundamentele lumii libere, ci că suntem determinaţi să ne apărăm modul de viaţă bazat pe statul de drept, pe democraţie şi pe libertate. Mesajul meu pentru familiile pe care le găzduim azi în România este: aici veţi fi ocrotiţi, oricât va fi nevoie! Mesajul meu pentru conducerea de la Kiev, pentru populaţia civilă şi pentru luptătorii, curajoşi, care apără azi întreaga lume liberă este: suntem cu voi cât va fi nevoie!”, a afirmat premierul României.
