Premierul Nicolae Ciucă a susținut că angajamentul României pentru combaterea antisemitismului şi păstrarea memoriei Holocaustului este unul deosebit de serios, constant și nu suportă niciun compromis.
”Vom continua să susţinem toate proiectele europene pe această linie, cu aceeaşi determinare şi ataşament, cu atât mai mult cu cât, după cum rezultă din sondaje recente, antisemitismul este în creştere în Europa şi în întreaga lume”, a arătat premierul.
Nicolae Ciucă a ținut să arate că găzduirea acestei reuniuni la Bucureşti este expresia susţinerii constante pe care România o acordă tuturor proiectelor europene dedicate combaterii antisemitismului.
„Am alcătuit, alături de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, un program complex, pe care l-am dorit a fi cât mai divers, cuprinzând atât dezbateri de fond, cât şi elemente culturale. De altfel, după cum cunoaşteţi, în ultimii ani, România a devenit un model regional în ceea ce priveşte combaterea antisemitismului, prezervarea memoriei Holocaustului şi educaţia privind Holocaustul”, a spus premierul în discurs.
Realizările României în combaterea antisemitismului
Şeful Executivului a arătat că asumarea, de către statul român, a trecutului său traumatic din perioada Holocaustului a început odată cu adoptarea, în 2004, a raportului final al Comisiei internaţionale Elie Wiesel. El a ținut să amintească că în mai 2021, Guvernul României a adoptat prima Strategie naţională pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură şi un Plan de Acţiune aferent.
”De asemenea, a fost desemnat un coordonator naţional şi a fost constituit un comitet interministerial cu obiectivul de a monitoriza implementarea Strategiei. În lunile mai şi decembrie 2022, am aprobat rapoarte foarte detaliate referitoare la implementarea Strategiei Naţionale, Comitetul interministerial dovedindu-se esenţial în dinamizarea eforturilor României de a combate ferm şi fără echivoc antisemitismul, xenofobia, radicalizarea şi discursul instigator la ură”, a spus Ciucă.
Materia Istoria evreilor, inițiativa importantă în educație
Premierul a declarat că în domeniul educaţional, aminteşte o iniţiativă importantă, printr-o lege adoptată la finalul anului 2021, materia Istoria evreilor. Holocaustul a devenit obligatorie în învăţământul liceal. Legea va fi implementată începând cu anul şcolar 2023-2024, iar în prezent, programa este în stadiul final al aprobării.
”Totodată, am continuat să lucrăm pentru a deschide noul Muzeu Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, proiect coordonat de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”. Este un alt obiectiv constant al nostru în direcţia păstrării memoriei Holocaustului, fiind inclus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. În acest sens, au fost alocate 15 milioane EURO pentru realizarea acestei investiţii importante”, a afirmat Ciucă.
Potrivit premierului, la nivel european, România a fost unul dintre statele-membre UE care au susţinut puternic adoptarea Strategiei UE privind combaterea antisemitismului şi promovarea vieţii evreieşti.
”Suntem parte a Grupului de Lucru al Comisiei Europene dedicat combaterii antisemitismului şi am susţinut constant adoptarea de Concluzii de către Consiliul Uniunii Europene pe această temă.
Vă asigur că angajamentul României pentru combaterea antisemitismului şi păstrarea memoriei Holocaustului este unul deosebit de serios, constant, care nu suportă niciun compromis!
Vom continua să susţinem toate proiectele europene pe această linie, cu aceeaşi determinare şi ataşament, cu atât mai mult cu cât, după cum rezultă din sondaje recente, antisemitismul este în creştere în Europa şi în întreaga lume”, a declarat premierul în discurs.
Războiul a arătat modele noi de distorsionare a Holocaustului
”Agresiunea militară ilegală, ilegitimă şi neprovocată a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei ne-a arătat modele noi de distorsionare a Holocaustului, de revizionism istoric şi dezinformare susţinute de la nivel statal. Totodată, ne-a reamintit tuturor responsabilitatea ce ne revine, în calitate de reprezentanţi ai statelor, de a intensifica eforturile noastre în acest plan pentru a preveni şi combate eficient asemenea evoluţii nefaste.
Din aceste considerente agenda reuniunii Grupului de lucru cuprinde o sesiune dedicată efectelor pe care războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei le generează asupra memoriei Holocaustului. Suntem bucuroşi să avem alături de noi reprezentanţi ai comunităţii evreieşti ucrainene şi ai autorităţilor din Ucraina, acest stat greu încercat de război, şi să putem afla astfel, în mod direct, care este situaţia reală.
În egală măsură, doresc să salut călduros participarea unor membri ai comunităţii evreieşti din Republica Moldova, precum şi a reprezentanţilor executivului şi să reconfirm, şi pe această cale, că suntem alături de Republica Moldova în eforturile sale de a face faţă dificultăţilor cauzate de actualul context geopolitic”, a arătat premierul.
Şeful Executivului a mai afirmat că acest eveniment este o ocazie pentru noi de a promova valorile care ne fac europeni, dar şi de a acţiona, în comun, pentru a sprijini statele terţe şi mai ales statele din regiune în acest sens.
Includerea Ucrainei şi Republicii Moldova în cadrul lucrărilor acestui grup, lăudabilă
”Este lăudabilă şi strategică iniţiativa de a include Ucraina şi Republica Moldova în cadrul lucrărilor acestui grup. Sper ca aceste state să aibă o prezenţă constantă la reuniunile dumneavoastră pentru că astfel vor fi mai pregătite să facă faţă provocărilor şi să se inspire din experienţa noastră. În definitiv, nu peste foarte mult timp, ele vor fi parte a familiei Uniunii Europene”, a arătat el.
”Astfel, comemorarea Holocaustului, onorarea memoriei victimelor, dezvoltarea cercetării şi a educaţiei privind Holocaustul se pot face doar pe baza solidă a acestui parteneriat tripartit. În acest sens, vom continua să sprijinim organizarea de evenimente, precum cel de astăzi – le considerăm o platformă de schimb de bune-practici, dar şi o formă de promovare a modului nostru de viaţă european şi a felului în care ne protejăm cetăţenii şi valorile”, a arătat Nicolae Ciucă.
