Nicolae Ciucă a declarat vineri că România nu a atins încă stabilitatea și echilibrul macroeconomic necesare pentru a susține un deficit și o datorie publică ridicate. În acest context, deficitele bugetare crescute din ultimii ani, împreună cu cheltuieli sociale în expansiune, risipa, reticență de a majora impozitele și dificultățile în colectarea veniturilor au dus datoria publică a țării la niveluri istorice.
Ciucă: România nu este suficient de stabilă
Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a afirmat vineri că România nu a atins încă nivelul de stabilitate și echilibru macroeconomic care să-i permită un deficit și o datorie publică ridicate.
Nicolae Ciucă, candidatul liberalilor la alegerile prezidențiale, a fost întrebat dacă, în contextul creșterii deficitului, se va putea menține ritmul investițiilor pentru anul viitor.
„Din discuţiile pe care le-am avut cu ministrul de Finanţe, cu domnul Marcel Boloş, a rezultat foarte clar, şi după ultima activitate pe care a avut-o la Bruxelles săptămâna aceasta, că se menţin parametrii agreaţi împreună cu Comisia şi prevăzuţi în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
De asemenea, s-a acceptat ca între Guvernul României şi Banca Mondială să existe un studiu prin care să se stabilească măsurile pentru reducerea deficitului”, a declarat Ciucă.
Situația macroeconomică actuală
„Nu doar deficitul este o problemă, este şi datoria publică pe care trebuie să le gestionăm cât se poate de chibzuit.
România nu este încă la acea stabilitate, la acel echilibru macroeconomic prin care să poată să-şi permită şi un deficit şi o datorie publică mari”, a mai spus Nicolae Ciucă.
Principiul echilibrului bugetar este reglementat de LEGEA nr. 500/2002 și de art. 310 (1), pct. 3 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene. Acesta stipulează că bugetul trebuie echilibrat, cu venituri și cheltuieli egale. Când bugetul este deficitar, cheltuielile depășesc veniturile, iar când bugetul este excedentar, veniturile sunt mai mari decât cheltuielile.
Un document realizat de specialiștii Ministerului Finanțelor Publice indică faptul că, între 2004 și 2022, România a înregistrat constant un deficit bugetar, cuprins între -0,5% și -9,5%. Anul trecut, deficitul a fost de -6,6%, al treilea cel mai mare din Uniunea Europeană.
Datele Eurostat arată că în prima parte a acestui an deficitul a ajuns la -9,2%. Comisia Europeană, într-un document oficial, a semnalat că nu au fost luate măsuri pentru a contracara deficitul bugetar recent înregistrat.
După ani de deficite bugetare ridicate, amplificate de noi cheltuieli sociale, risipă, refuzul de a crește taxele și dificultatea în colectarea celor existente, au dus datoria publică a României la niveluri record. La sfârșitul lunii noiembrie 2023, datoria guvernamentală a atins 944 miliarde de lei, reprezentând cel mai mare procent din PIB (58,3%) în istoria României.