Ce ar face Nicolae Ciucă, dacă ar fi ales președintele României?
Nicolae Ciucă, candidatul PNL pentru funcția de președinte al României, a scris în volumul său autobiografic, intitulat „În slujba țării”, publicat online, că, dacă va fi câștiga alegerile prezidențiale, crede că atât ca indivizi, cât și ca societate, putem atinge un nivel superior de prosperitate și bunăstare, pentru care potențialul deja există.
El a menționat că există un criteriu obiectiv la îndemâna noastră, care poate fi folosit pentru a măsura eficiența politicilor de dezvoltare. Acest criteriu va fi cel mai important reper la care se va raporta atunci când va lucra cu Executivul, Parlamentul și alte instituții ale statului, dar mai ales cu mediul de afaceri și organizațiile economice relevante, pentru a sprijini prosperitatea românilor.
Până în anul 2030, România trebuie să atingă un PIB per capital, raportat la paritatea puterii de cumpărare, de 90% din media Uniunii Europene (UE), comparativ cu nivelul actual de 80%. Acest indicator, deși tehnic și mai greu de înțeles, va rămâne în atenția sa, deoarece măsoară obiectiv standardul de trai.
„Am avut președinți ”jucători“ care au forțat Constituția până dincolo de limitele ei, considerând că noi realități politico-sociale necesită noi răspunsuri constituționale. Am avut și președinți care și-au derulat mandatul cu mare prudență, în maximă strictețe constituțională. Primilor li s-a reproșat ca au indus prea mult prezidențialism. Celor din urmă, li s-a reproșat ca sunt prea puțin prezenți în marile dezbateri din societate și în marile decizii ale țării. Experiența fiecăruia a adus ceva important în conturarea profilului funcției prezidențiale.
Eu cred că a venit vremea corectei măsuri, a echilibrului prezidențial. Ca Președinte al României, voi lăsa instituțiile să lucreze și le voi veghea în sens constituțional. Concret, mă va interesa ca aceste instituții să lucreze împreună pentru cetățean, pentru libertatea lui și pentru prosperitatea lui. Voi fi preocupat să aduc mereu în fața instituțiilor statului nevoile cetățeanului și voi cere instituțiilor statului să servească aceste nevoi”, a scris el în cartea sa.
Nicolae Ciucă are planuri mari privind domeniul cultural
Din punctul lui de vedere, contextul istoric și cel tehnologic oferă culturii românești, mai mult ca niciodată, posibilitatea de a intra într-un dialog aprofundat și productiv cu alte culturi din lume. În viziunea sa, Institutul Cultural Român (ICR) ar trebui să fie instituția care organizează acest dialog deoarece România are atât lucruri valoroase de transmis, cât și multe de învățat de la alte culturi.
În anii trecuți, ICR a fost victima unor răzbunări politice inutile, care au dus la decizii absurde, inclusiv îndepărtarea sa de sub tutela simbolică a Președinției Române. O minimă logică instituțională sugerează că Președintele României este cel mai potrivit să supervizeze activitatea ICR. El va încerca să convingă Parlamentul de acest lucru deoarece este necesară o regândire a modului în care România își exprimă cultura pe plan internațional.
Cu al ca președinte, instituțiile judiciare nu vor mai fi folosite pentru reglarea conturilor politice
Nicolae Ciucă nu acceptă ca instituțiile judiciare să fie folosite pentru reglarea conturilor politice sau de afaceri și că influențele politice în justiție sunt toxice. Magistrații trebuie să respecte cu strictețe incompatibilitățile prevăzute în statutele lor profesionale și să limiteze la minimum relațiile cu mediul politic. Deși aceștia pot avea simpatii politice sau sensibilități ideologice, ei sunt obligați să se abțină de la orice manifestare în acest sens. Acest lucru se referă la orice acțiune publică din care s-ar putea deduce susținerea unui partid politic sau a unei ideologii.
Mecanismele de protecție împotriva ingerințelor politice în justiție trebuie revizuite și eficientizate. El va intra în confruntare politică directă cu orice politician, indiferent de funcție sau partid politic, dacă va constata că acesta încearcă să influențeze justiția.
Aceleași principii de toleranță zero față de influențele politice trebuie aplicate și în raport cu mediul de afaceri întrucât intervențiile economice în justiție pentru a obține decizii care servesc interese ilegitime contribuie la neîncrederea în sistemul judiciar. Idealul, potrivit lui, este o justiție în care banii și puterea să nu conteze.
