Reacţia Ministerului rus de Externe la denumirea unei staţii de metrou din Sankt Petersburg Buharestskaia (Bucureşti) relevă, ca o foaie de turnesol, esenţa românofobă a politicii externe ruse, care nu începe de azi, scrie editorialistul Nicolae Negru în Jurnal de Chişinău.
În relaţiile cu România, preşedintele rus Vladimir Putin pare să continue cauza lui Brejnev, care era supărat şi de modul cum vedeau istoricii şi autorităţile române realităţile din RSSM. Relaţiile de azi între Republica Moldova şi România înfurie la culme Kremlinul. Nicolae Negru susţine că Rusia luptă "pentru sufletele moldovenilor" şi se vor intensifica eforturile de a pune piedici relaţiilor dintre Bucureşti şi Chişinău, de a discredita efortul Alianţei pentru Integrare Europeană de integrare europeană şi, în primul rând, de a nu admite ridicarea vizelor de călătorie în UE pentru cetăţenii moldoveni.
Autorul publică şi declaraţia mai multor analişti ruşi, care se declară uimiţi de reacţia MAE de la Moscova, care a cerut redenumirea staţiei.
Şantajul aplicat Republicii Moldova de către Rusia în domeniul energetic a primit o replică din partea Uniunii Europene, scrie Timpul. Comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger, a făcut un apel la statele membre UE să sprijine R. Moldova în cazul şantajului practicat în domeniul energiei. Mesajul de la Bruxelles nu este unul întâmplător: oficialii Uniunii doresc să apere Comunitatea Energetică. Premierul Vlad Filat a lăsat să se înţeleagă că parcă ar fi de acord cu solicitările Moscovei şi a fost sprijinit rapid de Marian Lupu. Problema ofertelor de la Moscova este că nu sunt pur comerciale, orice negociere energetică vine la pachet cu condiţionări politice, atenţionează ziarul. "Poate că ar fi timpul ca R. Moldova să reziste acestui şantaj energetic – nu neapărat cu surle şi trâmbiţe, dar cum zicea Tudor Arghezi: "Una spui şi alta fumezi", mai scrie Timpul.
În Adevărul de vineri, comentatorul Vitalie Ciobanu aminteşte că mandatul Alianţei pentru Integrare Europeană se va încheia în 2014. Autorul se întreabă ce forţe ar aduce la putere în Moldova o eventuală alternanţă la guvernare? Prin contrast cu Georgia, opoziţia de la Chişinău este una comunistă, care nu-şi ascunde intenţia de a îngropa actualul curs pro-european, ataşându-ne la mega-proiectul lui Putin: Uniunea Euroasiatică. ‘Tragedia Moldovei este că avem o societate şi o clasă politică dezbinate, care jură pe valori antagonice, încât o schimbare a guvernării la noi va însemna instaurarea unei alte paradigme politice, atacuri asupra limbii române, simbolurilor naţionale şi manualelor de istorie, schimbarea partenerilor strategici’, concluzionează autorul.
"Moldavskie vedomosti" scrie despre structura politică a Adunării Populare (legislativul) din autonomia găgăuză, după alegerile din septembrie. Potrivit ziarului, aici s-au format trei grupuri practic egale, formate din reprezentanţii Partidului Comuniştilor, ai susţinătorilor başcanului (guvernatorului) Mihail Formuzal şi ai rivalului său Nicolai Dudoglo, primarul capitalei autonomiei, Comrat. Deocamdată nu este clar care dintre aceste forţe vor coaliza pentru a forma noua majoritate.
Sursa: Agerpres