Următorul mare cutremur din România nu va veni înainte de anul 2040
Când vine următorul mare cutremur în România? Nicolae Noica, directorul Bibliotecii Academiei Române, a declarat într-o conferință de presă că, potrivit estimărilor sale, șansele producerii unui cutremur de o magnitudine similară cu cel din 1977 în România sunt minime până în anul 2040.
El a subliniat importanța luării de măsuri de către autorități pentru consolidarea clădirilor expuse riscului seismic.
„Am făcut o istorie a cutremurelor de-a lungul timpului. Primul cutremur, în 1599, în timpul lui Mihai Viteazul, culmea, a avut loc în ziua de 4 martie şi, după aceea, o serie întreagă de date. Ce am constatat? Noi vorbim că la 40 de ani se va produce cutremur. Se vede că au fost cutremure în 1940 şi în 1977. Deci, s-au produs aceste două cutremure. Întorcându-ne în timp avem 1802 – 1838, marele cutremur care a dărâmat Spitalul Colţea, tot aşa, la 37 de ani. Între aceste grupe, la 70 de ani, 80 de ani, se produc aceste cutremure.
De aceea, afirm că un astfel de cutremur, de tăria celui din 1977, nu va fi înainte de 2040. Dar, încerc să spun cât mai puţin acest lucru, pentru ca administraţiile să înţeleagă că trebuie să facem ceva”, a explicat acesta în cadrul dezbaterii „Cât de pregătită este România la un nou cutremur?”, organizată de Academia Română şi Curtea de Conturi a României.
Nicolae Noica a precizat că Palatul Băncii Naționale de pe Strada Doamnei este prima mare clădire construită conform normelor seismice din 1942.
„Am cercetat şi am şi scris, Palatul Băncii Naţionale este prima mare clădire proiectată la seism. Apoi profesorul Mazilu a scris despre clădirea Palatului Scânteii, Casa Scânteii este făcută tot aşa. Am scris recent despre Opera Română făcută în 1953, lucrare făcută în doi ani. Tot aşa a fost făcută şi nu are nicio fisură”, a spus el.
Timpul este cel mai mare dușman al nostru
Lucian Heiuş, vicepreşedintele Curţii de Conturi, a subliniat necesitatea ca toţi cei implicaţi în această posibilă problemă din România să acționeze „cu multă responsabilitate şi cu foarte multă viteză, pentru că, de fapt, timpul este cel care de cele mai multe ori este cel mai mare duşman al nostru”, pentru a evita repetarea unui dezastru similar cu cel din 1977.
„Noi, ca şi Curte de Conturi, nu putem face altceva decât să audităm şi să venim să propunem nişte soluţii, să dăm nişte recomandări către instituţii care sunt abilitate şi care au rolul important în a lua decizii, vorbim de decizii politice şi în domeniul administrativ”, a declarat acesta.
Daniel Surdu este secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Acesta a exprimat regretul că în prezent nu mai sunt disponibili experți în domeniu.
„Sunt foarte multe forţe implicate, nu doar politice, ci şi guvernamentale, în a rezolva această problemă a clădirilor cu risc seismic ridicat, cât şi a situaţiilor de urgenţă în cazul acestor evenimente neplăcute. (…) Vreau să vă spun că Ministerul Dezvoltării este implicat în rezolvarea acestor probleme, pentru că în acest context au fost elaborate mai multe programe naţionale care privesc riscul seismic. (…)
Sunt probleme cu expertizele pentru că, din punctul meu de vedere personal, nu prea mai există experţi sau cei care există sunt greu de abordat”, a explicat el.
Daniel Surdu a menționat și că pentru a finaliza cu succes programele de consolidare începute, este nevoie de „stabilitate”.
Cadrul legal privind riscul seismic pentru clădirile din România este complet implementat
Potrivit profesorului universitar Radu Sorin Văcăreanu, rector al Universității Tehnice de Construcții București, cadrul legal referitor la riscul seismic pentru construcțiile din România este complet implementat.
„Cadrul legal, dacă ne referim la riscul seismic, este suficient de bine pus la punct, în sensul că avem o lege care ne spune ce avem de făcut, avem o strategie naţională de reducere a riscului seismic, din strategia naţională au mai decurs o serie de documente care cred că sunt foarte folositoare, avem un cod de proiectare la cutremur, care este obligatoriu în toată ţara, pentru oricine, care se află acum în revizie la universitate pentru a avea o ediţie îmbunătăţită, şi avem un cod de evaluare a clădirilor existente din punct de vedere al rezistenţei la cutremur”, a explicat acesta.
Radu Sorin Văcăreanu a subliniat că o noutate în legislație este metodologia de evaluare vizuală rapidă.
„Ce apare nou în legislaţie în urma strategiei naţionale este această metodologie de evaluare vizuală rapidă care nu înlocuieşte expertiza tehnică, dar creează premisele unei prioritizări a clădirilor din punct de vedere al riscului seismic.
Expertiza tehnică este consumatoare de timp, este consumatoare de resurse, umane şi financiare, durează o perioadă semnificativă şi atunci având în vedere dacă ne referim la locuinţe – şi avem undeva peste nouă milioane de locuinţe – este evident că nu vom putea prin expertiză să rezolvăm acea situaţie şi atunci vine acea expertizare vizuală rapidă care durează mult mai puţin, se poate face din exteriorul clădirii şi în felul acesta se colectează o serie de informaţii relevante ingineresc care vor permite, într-o primă fază, ierarhizarea clădirilor în vederea riscului seismic şi apoi o prioritizare pentru expertizare şi consolidare”, a explicat acesta.
Cutremur după cutremur în România
În contextul seriei de cutremure înregistrate în România în acest an, specialistul în seismologie Gheorghe Mărmureanu a discutat despre aceste evenimente. Recent, acesta a oferit informații valoroase și a adus liniște populației în ceea ce privește temerile legate de un posibil cutremur major.
După recentele evenimente seismice, inclusiv cel din Ucraina, cercetătorul a accentuat că acestea sunt tremurături obișnuite. Prin urmare, a asigurat că nu există motive de panică. Conform lui Mărmureanu, situația seismică în România este în limitele normale. De asemenea, nu se previzionează un cutremur major în viitorul apropiat. Mai multe puteți citi aici.
