Capital: Un economist vrea sa faca bine sistemul sanitar. E o gluma sau v-ati dorit atat de mult un fotoliu de ministru?

Eugen Nicolaescu: Nu mi-am dorit. si am sa va spun si de ce: n-am crezut ca e cea mai potrivita functie publica pentru un om care are o cu totul alta pregatire. Pe de alta parte, sigur ca orice functie de ministru nu incumba pregatire profesionala pe domeniul respectiv, ci presupune management politic. Un ministru trebuie sa stie sa elaboreze politici, sa le aplice si sa utilizeze corect resursele pe care le are.

Capital: Aveti un nou protocol cu furnizorii de medicamente. Ce faceti cu el?


Eugen Nicolaescu: Nu mi-as permite sa semnez un protocol daca nu as fi convins ca il voi duce la indeplinire. In primul rand, se creeaza un parteneriat intre furnizorii de medicamente si produse medicale si farmacisti, pe de o parte, si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), Ministerul Sanatatii si Ministerul Finantelor, pe de alta. Apoi, este pentru prima oara cand se recunoaste in mod oficial existenta datoriilor catre furnizori. Pana acum, aceste arierate au fost ascunse sub pres, precum gunoiul. Acum, noi ne-am angajat sa le lichidam si sa punem stavila aparitiei unora noi. Mai mult, am recunoscut chiar si datoriile realizate in prelungirea sau in afara contractelor, deci in conditii de ilegalitate. Cu toate acestea, deoarece s-a prestat un serviciu sau s-a vandut un produs, am considerat ca trebuie sa platim.

Capital: Cu ce bani? Mai aveti de unde? Nu a continuat, si in timpul guvernarii Aliantei, obiceiul de a petici alte bugete cu banii Sanatatii?


Eugen Nicolaescu: Dimpotriva, 2005 a fost primul an cand CNAS iese de sub tutela Ministerului si devine de sine statatoare. Guvernul PSD a incercat sa-si echilibreze deficitul bugetar utilizand toate resursele fondurilor speciale sau ale celorlalte bugete care exista in Romania. Una dintre sursele la care au apelat este Fondul Unic de Asigurari de Sanatate (FUAS). Mai mult, s-a intrat si in fondul de rezerva al CNAS, de 3.000 de miliarde de lei vechi, care ar fi trebuit sa fie permanent in Trezorerie. Din acest an, s-a decis sa se cheltuiasca exact cat se incaseaza, banii avand ca unica destinatie Sanatatea, si ca fondul de rezerva sa fie blocat.

Capital: S-a tot discutat despre surse suplimentare de finantare a sistemului. Asa ca ochiti banii taranilor si ai pensionarilor. Cum asa ?


Eugen Nicolaescu: Principiul de baza este cel al solidaritatii: toti cei care beneficiaza de sistemul national de asigurari de sanatate trebuie sa plateasca. Legea prevedea cateva categorii de populatie scutite de la plata, dar principiul exista. El a fost alterat in 2002, cand cotizatiile pensionarilor, achitate nu din pensii, ci din bugetul de stat, au fost eliminate. Astfel, nu s-au mai incheiat asigurari de sanatate pentru mai mult de sase milioane de oameni. Ceea ce s-a simtit imediat, caci din 2003 au izbucnit crizele financiare, care au culminat cu celebra suma de 10.000 de miliarde de lei vechi – datoria actuala a sistemului de sanatate. Daca stii care sunt cauzele, trebuie sa le remediezi. Toti cei care obtin venituri trebuie sa plateasca.

Capital: Daca se revolta pensionarii Nu iertati pe nimeni?


Eugen Nicolaescu: Bineinteles ca vom mentine o parte din categoriile scutite, cum ar fi copiii. Dar ceilalti vor urma sa contribuie la sistem. Pentru pensionarii cu pensii sub 900 de lei noi, cotizatiile vor fi platite de la bugetul de stat. Cei cu pensii mai mari vor achita ei contributia de 6,5%, dar numai pentru suma care depaseste 900 de lei noi. Exista, apoi, circa 1,2 milioane de asa-zisi pensionari din agricultura, in contul carora tot statul va varsa contributiile.

Capital: Vor plati si romanii care muncesc in strainatate?


Eugen Nicolaescu: Sunt peste doua milioane de romani care lucreaza peste hotare, dar care isi rezolva problemele de sanatate, nu pe cele urgente, desigur, in tara. Vom incerca sa gasim mecanismele prin care sa taxam veniturile transferate in tara, pe baza unor declaratii pe propria raspundere. Sau contributiile vor fi calculate la salariul minim pe economie, salariul mediu pe economie, doua salarii minime pe economie – inca nu ne-am decis asupra unei variante. Un calcul simplu ne arata ca vor fi aproape 14 milioane de oameni care vor sustine sistemul, fata de cinci milioane in prezent. Ne gandim sa-i asiguram si pe oamenii de la tara care nu se incadreaza in limitele venitului minim garantat, ceea ce inseamna ca, desi nu sunt angajati sau pensionari, detin teren agricol sau animale care le asigura un anumit nivel de trai. Probabil ca ii vom pune pe ei sa plateasca, cea mai plauzibila varianta de baza de calcul fiind salariul minim pe economie.



Capital: Pe ce sume mizati?


Eugen Nicolaescu: La un prim calcul, de la pensionari vom obtine circa un miliard de lei noi, iar de la celelalte categorii vizate, inca 1,4 miliarde de lei noi.

Capital: Exista si alte surse de finantare pe care le aveti in vedere?


Eugen Nicolaescu: Exista, si daca ne vor asigura venituri substantiale, am putea chiar sa regandim strategia privindu-i pe pensionari, agricultori sau pe muncitorii din strainatate. Este vorba de o “taxa pe viciu”, care s-ar putea aplica pe tutun si pe tarii. Ne gandim ca am putea incasa 1-2 euro pe fiecare pachet de tigari vandut si de la 0,5 euro pentru o sticla de bauturi spirtoase de sub 0,250 litri pana la doi euro pentru ceea ce depaseste un litru. S-ar putea obtine astfel 10-15 milioane de euro pe luna.

Capital: Nu va e teama ca se vor revolta fumatorii si cei care mai beau din cand in cand cate un paharel?


Eugen Nicolaescu: Nu ma intereseaza. In fond, fumatorii se imbolnavesc cel mai repede si apeleaza cel mai mult la sistemul de sanatate. In ceea ce-i priveste pe bautori, vor fi afectati mai ales cei care consuma cantitati mari, caci taxa e progresiva.

Capital: Sa zicem ca veti avea bani mai multi. Ce urmeaza?


Eugen Nicolaescu: Incepand cu 1 ianuarie 2006, vom introduce decontul pentru pacient. Ii vom obliga pe medici sa calculeze costurile pe bolnav, iar masura speram sa ii responsabilizeze atat pe doctori, care devin mai usor controlabili, cat si pe pacienti. Apoi, vrem sa organizam licitatii internationale, incercand sa obtinem pretul medicamentului la poarta fabricii. Astfel, am putea economisi intre 20% si 40% din sumele cheltuite pe medicamente. Comisia nationala de licitatie ar urma sa aiba in componenta magistrati, inalti ofiteri din MAI si chiar reprezentanti ai unor firme internationale de audit.



Capital: Daca vor fi optimizate costurile, la ce bun sa privatizati spitalele?


Eugen Nicolaescu: Principala atributie a Ministerului Sanatatii ar trebui sa fie medicina de urgenta, care va fi finantata de stat si practicata in unitati publice. In rest, ne-am gandit sa transferam cat mai multe spitale catre autoritatile locale, finantarea lor urmand sa se faca, in cea mai mare parte, din FUAS. Comunitatile care nu vor putea sa administreze unitatile respective vor putea sa le privatizeze. Cat despre unitatile privatizate, ele vor putea incheia contracte cu CNAS si vor fi intr-o competitie reala, pe o piata concurentiala.

ECONOMISTUL AJUNS SEF PESTE DOCTORI

• Intre 1982 si 1990, a fost economist in cadrul Ministerului Turismului, respectiv Ministerul Industriei si Resurselor.

• Intre 1991 si 1998, a ocupat diverse functii (sef serviciu, director economic si director general) in cadrul RA Ratmil din Ministerul Industriei si Resurselor.

• Intre 1999 si 2000 a fost secretar general adjunct la Ministerul Finantelor Publice.

• Din 2000 este prim-vicepresedinte al Camerei Auditorilor Financiari din Romania si deputat PNL.

“Sunt peste doua milioane de romani care lucreaza peste hotare, dar care isi rezolva problemele de sanatate aici. Vom incerca sa gasim mecanismele prin care sa taxam veniturile transferate in tara.”