Impunerea celui mai mic preț din Europa la medicamentele vândute în România, analize gratuite anuale pentru toți românii, taxa pe viciu și acum, stoparea decontărilor CNAS către unitățile medicale private sunt câteva dintre deciziile controversate pe care le-a luat Eugen Nicolăescu în timpul celor două mandate de ministru al sănătății.
În ultimii trei ani, medicamente în valoare de un miliard și jumătate de euro au luat calea străinătății. Vorbim de “export paralel”, un fenomen în totalitate legal, care a debutat în 2009, odată cu decizia Guvernului de a pune cel mai mic preț din Europa la medicamentele din România, care a început deja să micșoreze stocurile famaciilor.
În perioada mandatului său, membru PNL a iniţiat "Programul de evaluare a stării de sănătate a populaţiei", finanţat integral de Ministerul Sănătăţii Publice, Datele transmise de instituţie la vremea respectivă au arătat că peste 60% din populaţia României s-a prezentat la medicul de familie. Program a fost criticat de Ion Bazac, succesorul lui Nicolăescu la Sănătate, care declara că ministerul a cheltuit în perioada 1 iulie 2007 – 31 decembrie 2008 în jur de 171 de milioane de euro pe programul de analize gratuite, susţinând că "banii au fost aruncaţi".
În perioada mandatului său s-a introdus şi taxa pe viciu, care i-a vizat pe fumători şi consumatorii de băuturi spirtoase, din care acesta a susținut, în 2007, că datorită introducerii acestei taxe ministerul Sănătăţii a încasat într-un singur an peste 450 de milioane de euro.
Ultima decizie controversată a Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, este acceaa de sistare a finanțării din fondurile CNAS pentru unităţile spitaliceşti private, cu argumentul că banii publici trebuie să meargă către spitalele publice.
Potrivit actorilor din piața serviciilor medicale private, o astfel de decizie ar putea determina falimentul unor unități private sau creșterea prețurilor serviciilor medicale private.
De-a lungul anilor, bugetul CNAS alocat spitalelor publice și mai ales celor private s-a micșorat considerabil, însă tocmai posibilitatea decontărilor a făcut ca serviciile medicale private să fie mai acesibile, după cum putem vedea în tabelul de mai jos:
De-a lungul anilor, bugetul alocat de CNAS unităților sanitare cu paturi a rămas la un nivel constant, cu excepția saltului dintre 2007 și 2008, când România a aderat la UE:5, 98 mld lei în 2007, 7, 52 mld lei în 2008, 7, 32 mld lei în 2009, 7, 49 mld lei în 2009, 7, 06 mld lei în 2010 și 7, 45 mld lei în 2010.
