Țara noastră se confruntă cu un fenomen greu de înțeles pentru majoritatea românilor. Importăm produse agricole anual de miliarde de euro și am ajuns să avem o balanță comercială negativă în acest sector în care la un moment dat, în istoria noastră, am înregistrat performanțe mondiale.

Câștigăm puțin

Spre exemplu, conform declarațiilor lui Nicu Vasile, un kilogram de produse agro-alimentare vândute de România are în medie un câștig de 0,21 euro. În țările din occident, dezvoltate, câștigul este de 1,5 euro per kilogram. O principală problemă a agriculturii românești este lipsa capabilităților de prelucrare. Vindem materie primă și importăm produse prelucrate, cu adaos comercial mare, cu plusvaloare.

„74% dintre țările unde exportau cu precădere Africa vor avea mari probleme cu produsele agricole. Ucraina în clipa de față a renunțat cu 33% la cultura de porumb datorită spațiilor de depozitare. La nivel european România deține 6,5% din suprafața de grâu, 24% din suprafața de porumb, 35% din suprafața de floarea soarelui, 4,8% rapiță, 14,5% soia, iar la cartofi 4,6%”, a explicat Nicu Vasile, președinte LAPAR.

La capitolul proteină animală, spre exemplu, România este la coada clasamentului european. Avem în medie 15,2 bovine per 100 de hectare, în timp ce țări precum Olanda au 200 pe 100 de hectar. „Avem un deficit de 3 miliarde din importul de produse agro-alimentare. Pe legume și fructe importăm 1,4 miliarde de euro echivalent. Carne și preparate din carne, 870 milioane euro”, a declarat Nicu Vasile.

El a transmis că pentru a-și asigura nevoia de carne, România ar trebui să producă anual 1,460 de tone. „Cu aceste efective nu asigurăm nici măcar 10% din piața cărnii din România. Indiferent de ce spunem, avem nevoie de proteină animală. Dacă ne uităm în alimentația noastră vedem că avem și probleme.”

Ce se întâmplă cu agricultura din România?

Există mai multe probleme atât practice cât și teoretice ce țin de agricultura locală. Una dintre ele a fost menționată și de Nicu Vasile – producția de cereale raportată la suprafața cultivată. Statisticile vorbesc despre un randament de 6,5 tone de cereale pe hectar, iar suprafața cultivată, conform datelor APIA, este de 9,7 milioane de hectare. Producția locală a fost de 33 milioane de tone de cereale, precizează Nicu Vasile: „Dacă împart 33 milioane de tone de cereale, producția noastră, la 6,5 tone cât spunem că avem, media o să iasă suprafața de 5,2 milioane de hectare. Unde este diferența până la 9,7 milioane de hectare?”, se întreabă președintele LAPAR.

El este de părere că toate aceste proiecte se blochează, în primul rând, din cauza lipsei unor constrângeri legislative. „Legislația României nu prevede atâtea constrângeri. Discutăm de legea arendei terenului. Cum pot să fac investiții din moment ce nu am siguranța terenului? România, din punct de vedere agricol, nu asigură nici 30% din potențialul terenului. Discutăm de îngrășăminte, am fost la Bruxelles, comunitatea europeană dorește să renunțăm la 50% din cantitatea de pesticid din agricultură. România folosește doar 0,7 kilograme de produs fitosanitar. Agricultura Olandei asigură 27% din PIB-ul acestei țări. Este al doilea mare exportator de produse agro-alimentare din lumea după Statele Unite ale Americii. SUA are 10,1% din tot ce înseamnă arabilul planetei. Olanda are 45.000 de km pătrați, România are 239.000 km pătrați. Noi nu putem să ne asigurăm alimentația noastră”, a transmis președintele LAPAR.