Una peste alta, în mod bizar, ordonanța-trenuleț (OUG 156/2024) a fost publicată în Monitorul Oficial cu aproximativ 2 ore înainte de Anul nou. Ea cuprinde 50 de măsuri ce pleacă de la gradul de îndatorare destul de mare al României. Deficitul bugetar la nivelul anului 2024 a depășit 9% – adică peste 150 de miliarde lei.
Am înregistrat cheltuieli suplimentare de peste 70 de miliarde de lei din bugetul național consolidat. Acesta provine cam așa: peste 18 miliarde lei pentru salarii, 13 miliarde pentru asistență socială, pensii, 11 miliarde pentru bunuri și servicii, zeci de miliarde pentru investiții și pentru subvenții, zeci de miliarde pentru CNI și alte companii care realizează investiții publice.
Nu reprezintă unitar interesul național
”OUG 156/2024 conține măsuri prin care Guvernul își propune să facă economii de aproximativ 1% din PIB, în condițiile în care deficitul bugetar vă depăși, cel mai probabil, 10% în 2025 iar daca instabilitatea politica vă continua deficitul vă fi mult mai mare, vedem ultimele rating-uri ale României care nu sunt favorabile mediului economico-social și nu îndeamnă la investiții. Apoi, suntem condiționați de UE ca, în maxim 7 ani, să ajungem la un deficit de 3%”, atrage atenția președinte LAPAR.
”E greu de realizat dar mai ales de îndeplinit acest plan fiscal din moment ce avem mult prea multe constrângeri aberante pe mediu și pe alte subiecte impuse de UE și aprobate de reprezentanții noștri la UE chiar în necunoaștere de cauză, europarlamentari noștri, în număr de 33, nu primesc nici un fel de indicații din partea guvernului nostru pentru a reprezenta la unison interesul economic național. De ce?
Nu exista un plan de guvernare a României care să urmărească implementarea unei strategii economico-sociale de țară pe termen lung, sunt doar decizii de moment cum e și aceasta ordonanță de urgență a guvernului”, spune icu Vasile pentru Capital.
Trebuie înmulțite capacitățile de producție
Trebuie spus și că, Guvernul, printre cele peste 50 puncte ale ordonanței, a mai decis și majorarea cotei impozitului pe dividende de la 8 la 10% pentru dividendele plătite și, conform angajamentului față de Comisia Europeană și conform PNRR și jaloanelor din PNRR, s-a decis că începând cu anul 2025, plafonul pentru microîntreprinderi să fie scăzut la 250.000 euro pentru impozitul pe venit, urmând că în 2026 să intre pe un plafon de 100.000 euro”.
”Guvernul trebuie să reducă drastic cheltuielile publice. Și se apelează din nou la soluția taxării suplimentare a celor care au dus și până acum greul susținerii financiare, prin taxe și impozite. Avem un aparat administrativ supradimensionat și ineficient. Atât la nivel central cât și la nivel local. Trebuie să dezvoltăm un plan clar privind reforma bugetară și administrativă în cel mai scurt timp.
Așadar, astfel de măsuri în mod sigur nu putem avea decât după alegerea noului președinte și a noului guvern. Probabil la sfârșitul anului 2025 – începutul anului 2026, vom avea măsuri având la bază un studiu de impact economico-social pe această restructurare bugetară și administrativă. Până atunci România are nevoie de măsuri economice de creștere a productivității muncii să se reflecte în profitabilităti sectorial-statale pentru creșterea nivelului de trai al populației prin dezvoltarea de capacități de producție și implicit aducătoare de bani la bugetul țării”, spune Nicu Vasile.
MERCOSUR, seceta și ordonanța-trenuleț
Președintele LAPAR mai spune că firmele și-au făcut planurile cu mult timp înainte, iar actualele măsuri fiscale vor dezechilibra totul. ”Sectorul agricol românesc este bulversat de contextul economic mondial.
Vedem tratatele și acordurile de schimburi comerciale încheiate de UE cu diferite blocuri economice din lume. De exemplu MERCOSUR. un acord care dezavantajează în totalitate România. Apoi, agricultura României se confruntă și cu aceste probleme regionale – războiul de la graniță, dar și cu acest război pentru meteorologic dintre fermieri și natură care se numește secetă.
În plus, mediul de afaceri – indiferent de țară – are nevoie de predictibilitate pe termen lung. Asta pentru a putea face investiții și să le amortizeze, să-și plătească furnizorii. Dar de a înregistră și profit, pentru a ține pasul cu noile tehnologii și cerințe ale pieței. O țară nu se poate dezvolta cu politici fară justificare economică indiferent, de orânduire”, opinează președintele LAPAR.
Taxe la maximum
”Ordonanța trenuleț e rezultatul lipsei unei Strategii Naționale Economico-Sociale pe termen lung, mediu și scurt. Acolo unde trebuie să implementam criterii de performanta pe fiecare sector de activitate în parte până la nivel de angajat.
Într-o lume capitalistă nu poți să nu discuți de performanțe economice. România a ajuns o țară bazată pe consumul populației. Dar, populația a devenit din ce în ce mai săracă și vă deveni și mai săracă datorita lipsei de performanță economică la nivel național.
Ordonanța- trenuleț ne face să ne întrebăm câte ceva. Cât va mai rezista economia națională? Cât va mai rezista mediul antreprenorial autohton? Antreprenorul român are cele mai mari taxe la nivelul UE. În 2024, au crescut numărul firmelor radiate față de 2023 cu 24%.
Dacă în 1990 aveam 10 milioane angajați cu carte de muncă și doar 800 de mii de angajați la bugetul de stat, azi avem 5 milioane de angajați cu carte de munca dintre care 1,3 milioane sunt angajați la bugetul de stat plus alti 300 mii angajați la societățile pe acțiuni ale statului.
Deci, avem 1,6 milioane angajați la bugetul de stat. Iar pe medie angajații de la buget au cu 50% salariul și sporurile mai mari decât mediul privat. Toate aceste lucruri nu pot duce decât la demotivarea angajaților din mediul privat”, conchide Nicu Vasile.
