”O să vorbim de marțea neagră din aprilie, pentru industria românească. 1 aprilie cade marţea. 2014 este primul an din ultimii 20 când industria românească se va închide complet şi milioane de locuri de muncă vor dispărea. Ţineţi cont că nu am spus nimic până acum care să nu se confirme', a spus omul de afaceri. Acesta a punctat că grupul InterAgro mai funcţionează acum cu două combinate de îngrăşăminte chimice din şapte.

”La 1 aprilie vom închide şi ultimele două combinate”, a subliniat Niculae. Preţul gazelor de producţie internă pentru consumatorii industriali va creşte cu 24% de la 1 aprilie 2014, potrivit calendarului de liberalizare a pieţei gazelor, a declarat marţi, Valeriu Binig, director în cadrul companiei de consultanţă Deloitte, prezent la același eveniment, pe tema gazelor naturale.

Totodată, Vasile Turcu, preşedintele Confederaţiei Patronale din Industrie, Agricultură, Construcţii şi Servicii din România (CONPIROM), a spus că a cerut Guvernului anularea acestei scumpiri şi refacerea calendarului de liberalizare.

Mai exact, preţul gazelor de producţie internă va creşte cu 143% în următorii doi ani, potrivit calendarului de liberalizare a pieţei gazelor, ceea ce înseamnă că, pentru consumatorii industriali, preţurile finale vor fi majorate cu 72%, a susţinut Binig.

Aceste estimări sunt cuprinse în studiul ”Evaluarea strategică a impactului liberalizării pieţei gazelor naturale asupra consumatorilor industriali din România”, realizat de compania de consultanţă Deloitte, la cererea CONPIROM.

”Calendarul de liberalizare asumat de autorităţile române este unul agresiv, ce prevede o creştere de 143% a preţului gazelor indigene în următorii doi ani pentru consumatorii non-casnici, ceea ce generează presiuni şi riscuri pentru orice industrie implicată. Considerând că preţul de import şi ponderea importurilor rămân aceleaşi, creşterea preţului final va fi de 72% în următorii doi ani”, a precizat Binig.

Potrivit Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, în luna martie, consumatorii industriali utilizează 28% gaze de import, restul fiind de producţie internă.

Reprezentantul Deloitte a amintit că, în România, industria are o contribuţie de 32% la Produsul Intern Brut.

”Piaţa nu este suficient de matură pentru liberalizarea dublă, atât pe segmentul angro, cât şi pe cel cu amănuntul. Trebuie dezvoltate capacităţile de stocare şi trebuie puse la punct reguli de utilizare a acestor capacităţi. Trebuie să vedem dacă e cazul să păstrăm coşul de gaze sau nu”, a spus Binig.

Potrivit lui, Uniunea Europeană trebuie să ţină cont că România este o piaţă de frontieră, supusă unor riscuri politice şi, în plus, are o singură sursă de import, respectiv Federaţia Rusă. În acelaşi timp, alte state europene, precum Marea Britanie, au 10 sau chiar mai multe surse de aprovizionare cu gaze.

Mai mult, istoricul pieţei de gaze a României arată că ţara a avut preţuri mai mari decât restul ţărilor europene pentru gazele ruseşti.

la rândul său, Mihai Ivaşcu, secretarul general al CONPIROM, a arătat că România riscă să piardă 6,3 miliarde de euro şi peste 500.000 de locuri de muncă din cauza liberalizării accelerate a pieţei gazelor naturale.

”O aşa-zisă liberalizare a pieţei gazelor naturale din România va avea ca efect imediat reducerea la jumătate a contribuţiei industriei la Produsul Intern Brut, prin închideri de companii sau relocări în ţări cu o legislaţie care sprijină activitatea economică”, a spus Mihai Ivaşcu.

Potrivit calendarului de liberalizare a pieţei industriale a gazelor agreat de Guvernul României cu FMI, liberalizarea totală pentru industrie este prevăzută pentru 31 decembrie 2014, însă, la ultima vizită a delegaţiei FMI, autorităţile române şi-au asumat liberalizarea pieţei industriale cu şase luni mai devreme, respectiv la 31 iunie 2014.