Nicușor Dan a fost dat în judecată
Nicușor Dan spune că unii dezvoltatori imobiliari l-au dat în judecată. Primarul general al Capitalei precizează că este vorba despre dezvoltatorii imobiliari care nu mai pot construi așa cum o făceau în administrațiile anterioare.
Edilului din București i s-a cerut mai multe despăgubiri. Cea mai mare este de 75 de milioane de lei.
Miercuri, într-o declarație pentru B1Tv, el a subliniat că în prezent Primăria Capitalei este implicată în 300-400 de litigii legate de urbanism. Jumătatea dintre acestea sunt moștenite din administrația anterioară.
Edilul general a explicat că există două tipuri de procese legate de urbanism. Unul dintre ele implică litigii moștenite din administrația anterioară. Acestea acoperă atât Planuri Urbanistice Zonale, cât și autorizații.
O surpriză notabilă a fost descoperirea că, în analiza prealabilă, aproximativ 50% dintre cei care contestă au dreptate. Instanțele le acordă dreptate în mod regulat. Astfel de litigii includ situații în care au fost emise autorizații pentru construcții cu un număr de etaje depășit, nerespectând distanța față de vecini.
„Sunt două tipuri de procese. Sunt procesele care vin din administraţia trecută, fie pe PUZ-uri, fie pe autorizaţii; sunt 150 – 200. Surpriza este că noi facem o analiză înainte să reprezentăm. Surpriza este că 50% din oamenii care contestă au dreptate. Şi instanţele le dau dreptate. Adică au fost autorizaţii cu etaje plus, care nu respectau distanţa faţă de vecin, nenumărate. Şi mai sunt, mergând pe cutumă, sunt oameni, mai ales firme, care cer de la noi ceva. Noi zicem: ‘Nu e legal ce ceri’ şi ei ne dau în judecată, ca să ne oblige. Câteodată mă dau şi pe mine, personal, în judecată. Cel mai mult mi-au cerut mie, personal, 75 de milioane de lei. Mai sunt şi acestea vreo 150 – 200; cam astea sunt litigiile pe urbanism”, a explicat Nicușor Dan.
De ce au loc aglomerări în trafic?
Nicușor Dan a argumentat că congestiile de trafic sunt rezultatul nerespectării prevederilor Planului Urbanistic General din 2000. Acesta a dus la o densificare excesivă a construcțiilor, fără a lua în considerare necesitatea de a integra:
- spații verzi
- grădinițe
- școli în noile cartiere
De exemplu, în zona dinspre Popești, se confruntă zilnic cu această problemă din cauza densității excesive a construcțiilor. Există multe alte locuri în oraș unde s-a întâmplat acest fenomen.
În unele cazuri, când preluau foste baze industriale, era logic să se transforme în locuințe, dar exista o prevedere legală care stabilea că, în astfel de situații, trebuie să fie alocat fiecărui locuitor 20 de metri pătrați de spațiu verde.
Cu toate acestea, dezvoltatorii nu respectau această regulă. Primarul a menționat că, acum, când se încearcă să aplice legea, dezvoltatorii sunt nemulțumiți pentru că trebuie să ajusteze planurile de afaceri conform noilor reglementări.
„Noi vedem cum arată oraşul, vedem aglomerări mari de blocuri în care nu vedem şcoală sau grădiniţă şi vedem că se blochează traficul. De exemplu, în zona dinspre Popeşti, în fiecare dimineaţă e nenorocire, pentru că s-a construit mult prea dens. Şi sunt multe alte locuri în oraş în care s-a întâmplat fenomenul acesta.
Noi avem un regulament al oraşului, Planul Urbanistic General din 2000, şi ei (dezvoltatorii imobiliari – n.r.) veneau la Consiliul General şi spuneau: ‘Vreau să construiesc mai mult decât îmi zice PUG-ul’. Sau preluau o fostă bază industrială – e logic să construieşti, să nu avem industrie în mijlocul oraşului – dar e o prevedere legală care spune că, dacă iei o bază industrială şi o transformi în locuire, trebuie să dai fiecărui locuitor de acolo 20 de metri pătraţi de spaţiu verde.
Ei nu dădeau. Şi, acum, când am venit să aplicăm în sfârşit legea, ei sunt deranjaţi că şi-au făcut nişte planuri de afaceri pe cum mergea înainte şi nu mai merge acum”, a afirmat Nicușor Dan.
