Primarul Capitalei, Nicușor Dan, a subliniat că a eliberat autorizații de construire în aceeași măsură cu administrațiile anterioare, însă a specificat că cele acordate în mandatul său sunt conforme cu legea. El a admis prezența unei mafii imobiliare în București și a evidențiat că aceasta devine mai agresivă atunci când membrii săi încep să acționeze în instanță și să solicite despăgubiri în sume de ordinul zecilor de milioane de euro pe persoană fizică.
Ce spune Nicușor Dan despre autorizațiile de construire
Întrebat sâmbătă, în cadrul emisiunii Insider Politic de la Prima TV, despre acuzațiile formulate de PNL conform cărora ar bloca dezvoltarea orașului, Nicușor Dan a fost solicitat să ofere detalii despre numărul autorizațiilor de construire acordate în timpul mandatului său.
Nicușor Dan a explicat că au eliberat autorizații într-un ritm similar cu cel al administrațiilor anterioare, cu excepția faptului că autorizațiile acordate în timpul mandatului lor sunt conforme cu legea. El a menționat că aproximativ 50% dintre autorizațiile date în administrația anterioară și contestate în instanță au fost declarate nelegale și anulate. A confirmat că au efectuat verificări riguroase înainte de a elibera autorizațiile. De asemenea, a precizat că toți primarii din București au eliberat în jur de 600-800 de autorizații pe an, dar ei au acordat autorizații numai pentru zonele istorice și protejate ale orașului.
„Am dat în acelaşi ritm în care au dat şi administraţiile anterioare, cu diferenţa că alea noastre sunt legale, că dintre alea date în administraţia trecută şi contestate în instanţă, 50% erau nelegale, anulate de instanţă. Noi am verificat la sânge şi am dat. Cam 600-800 de autorizaţii pe an au dat toţi primarii din Bucureşti, noi dând autorizaţii numai pe zonele istorice ale oraşului, pe zonele protejate”, a explicat Nicuşor.
Întrebat dacă au fost construite blocuri în urma autorizațiilor acordate, primarul Capitalei a declarat că s-au ridicat niveluri suplimentare la case, s-au efectuat lucrări de reparații interioare și s-au edificat construcții pe terenuri libere. El a subliniat că administrația reglementează doar zona centrală a orașului, care reprezintă 7% din teritoriu, și că în această zonă nu sunt prea multe blocuri, deoarece trebuie să se respecte specificul acestei zone.
El a adăugat că există mafie imobiliară în București și a explicat și sensul acestui termen.
Ce înseamnă mafia imobiliară
El a explicat că specula imobiliară este atunci când cineva cumpără un teren și efectuează anumite operațiuni, cum ar fi obținerea unui Plan Urbanistic Zonal de la Consiliul General. Prin intermediul acestui PUZ, valoarea terenului poate crește cu 50%, 80% sau chiar 100%. Această practică a funcționat ani de zile foarte bine.
Problema este că multe dintre aceste tranzacții erau ilegale și nu existau instituții de control care să le verifice. Și atunci când acești oameni controlează instituțiile statului, situația devine similară cu mafia.
Dan a menționat că cea mai agresivă formă a mafiei este atunci când acești oameni încep să amenințe, nu fizic, ci prin acțiuni legale, cum ar fi darea în judecată. Edilul a explicat că a fost amenințat cu cereri de despăgubiri în valori exorbitante, cum ar fi 10 milioane de lei, 20 milioane de lei sau chiar 70 milioane de lei, doar pentru că nu a fost de acord să voteze sau să semneze anumite proiecte.
Nicușor Dan, dat în judecată
Nicușor Dan a recunoscut că a fost dat în judecată de constructori și a descris impactul acestei situații.
Primarul a menționat că, în cazul său, este familiarizat cu această situație deoarece este în această meserie de mult timp. Totuși, el a evidențiat că membrii obișnuiți, persoane din ONG-uri și grupuri civice, au fost, de asemenea, implicați în procese judiciare și li s-au cerut sume exorbitante, precum un milion de lei. El a subliniat dificultatea și presiunea pe care o astfel de situație o poate aduce, evidențiind că pierderea unui astfel de proces ar putea avea consecințe grave, cum ar fi incapacitatea de a-ți permite o mașină, o casă sau chiar de a accesa credite sau de a-ți educa copiii.
Ca dovadă a impactului psihologic și financiar, el a menționat că mulți dintre acești oameni au fost descurajați și au renunțat. Edilul a indicat că aceștia erau oameni care activaseră în ONG-uri timp de 5-10 ani, dar care, dintr-o dată, au decis să renunțe la implicarea lor.