Peste 270 de deținuți condamnați pentru omor, 34 fiind cazuri de omor deosebit de grav, au fost liberați condiționat în prima jumătate a lui 2020. De menționat că trei dintre aceste cazuri fuseseră condamnări la detenţie pe viaţă.
Aproape 700 de persoane au fost liberate condiţionat în primele şase luni ale anului, mai mult de o treime fiind condamnate pentru omor, iar peste 100 pentru viol, relevă date ale Administraţiei Naţionale a Penitenciare.
Astfel, 697 de persoane condamnate pentru omor, viol şi tâlhărie au fost liberate condiţionat, de la începutul anului.
Condamnări pentru fapte extrem de grave
Trei dintre acestea fuseseră condamnate la detenţie pe viaţă.
Potrivit ANP, 273 dintre acestea au fost condamnate pentru omor, 34 fiind cazuri de omor deosebit de grav.
Dintre cei puşi în libertate, 114 se aflau în închisoare pentru viol.
Începând din 2016, numărul total al persoanelor condamnate pentru omor, viol şi tâlhărie puse în libertate condiţionat a fost de 10.833, 32 dintre acestea având condamnări pe viaţă.
Cele mai multe liberări condiţionate, în 2016
Cele mai multe liberări condiţionate din această perioadă s-au înregistrat în 2016, când numărul celor liberaţi condiţionat a fost de 2.620 de persoane, cinci fiind condamnaţi. pe viaţă – 891 condamnaţi pentru omor, peste 300 pentru violşi mai mult de jumătate pentru tâlhărie.
În 2018, peste 1.000 de persoane acuzate de omor şi peste 400 de condamnaţi pentru viol au fost puşi în libertate.
Anul trecut, 1,841 de condamnaţi pentru omor au fost liberaţi condiţionat, 4 fiind condamnaţi pe viaţă.
Reduceri de pedeapsă în urma condițiilor improprii
În context, condițiile din penitenciarele românești au fost în mod constant un subiect de critici aspre din partea Consiliului Europei la adresa României.
Experţii care au vizitat centrele de detenţie de la noi spun că, deşi autorităţile au luat măsuri pentru a îmbunătăţi situaţia deţinuţilor, există în continuare multe situaţii în care condamnaţii îşi ispăşesc pedepsele în spaţii prea mici, neigienizate şi neventilate corespunzător.
Specialiştii europeni atrag atenţia că persistă problema deţinuţilor agresaţi de personalul penitenciarelor sau de poliţişti.
În document se apreciază şi măsurile luate de România pentru a ameliora situaţia – renovarea unor spaţii de detenţie sau compensarea condiţiilor improprii cu reduceri de pedeapsă.
O referire directă la legea recursului compensatoriu, care îi face pe deţinuţi să renunţe la locurile din penitenciarele renovate în favoarea unor condiţii improprii, pentru a reuşi să reducă timpul petrecut după gratii.