Directorul General al Muzeului Naţional al Ţăranului Român (MŢR) Virgil Ştefan Niţulescu declară, într-o scrisoare deschisă adresată premierului Victor Ponta, că o eventuală unificare a instituţiei pe care o conduce cu Muzeul Satului ar elimina din viaţa publică a Capitalei 'un loc de cultură ce are o semnificaţie aparte'.
Scrisoarea deschisă a fost trimisă în contextul în care marţi, după ce liberalul Gigel Ştirbu a depus jurământul de învestitură în funcţia de ministru al Culturii, şeful statului Traian Băsescu l-a sfătuit, în particular, pe acesta, să nu comaseze Muzeul Ţăranului cu Muzeul Satului.
"Am fost informat cu privire la existenţa unui proiect de hotărâre a Guvernului care ar face ca, într-o primă etapă, Muzeul Naţional de Istorie Naturală ‘Grigore Antipa’ să treacă în subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice şi imobilul din Şoseaua Kiseleff nr. 3, care adăposteşte Muzeul Naţional al Ţăranului Român, în administrarea Muzeului Naţional de Istorie Naturală ‘Grigore Antipa’. În etapa următoare, din câte am înţeles, ar urma ca, în termen de 90 de zile, Muzeul nostru să fie unificat cu Muzeul Naţional al Satului ‘Dimitrie Gusti’, pierzându-şi aşadar, personalitatea juridică, iar toate bunurile culturale care sunt adăpostite în clădirea noastră şi expoziţia permanentă să fie găzduite în imobilul muzeului în aer liber din Parcul Herăstrău", se arată în scrisoarea semnată de Niţulescu.
Acesta reface, pe scurt, în documentul adresat premierului, istoria instituţiei pe care o conduce. ‘Muzeul nostru, care a fost înfiinţat în anul 1906, sub patronajul Regelui Carol I (al cărui nume l-a şi purtat, din 1915, până în 1948) a fost găzduit în clădirea în care se află acum, de la bun început. Clădirea, proiectată, iniţial, de arhitectul Nicolae Ghica – Budeşti şi terminată de arhitectul Grigore Ionescu (şi care, acum, este monument istoric de importanţă naţională), a fost gândită, din capul locului, pentru a găzdui ‘Muzeul de Artă Naţională’, iniţiat de marele nostru muzeolog, istoric de artă şi etnolog, Alexandru Tzigara – Samurcaş. Din păcate, cel mai mare muzeu al României, aşa cum era în acel moment, a fost evacuat din clădire în 1953, pentru a găzdui Muzeul Lenin – Stalin, devenit, mai târziu, Muzeul de istorie a Partidului Comunist, care a fiinţat, până în decembrie 1989 în această clădire. Între timp, Muzeul (rebotezat ‘de Artă Populară’) a fost, găzduit de Palatul Ştirbey, de pe Calea Victoriei, până în anul 1978, când, prin decizia directă a lui Nicolae Ceauşescu, a fost desfiinţat, prin unificare cu Muzeul Satului. Întregul patrimoniu al muzeului a fost înghesuit în nişte condiţii absolut improprii, Muzeul Satului, ca muzeu în aer liber, nefiind pregătit, în nici un fel, să primească acest patrimoniu şi să îl îngrijească’, se arată în acelaşi document.
Niţulescu aminteşte că muzeul şi-a recuperat fostul sediu în 1990 şi are în prezent un patrimoniu de peste 90.000 de obiecte. De asemenea, în 1996, Muzeul Ţăranului a primit Premiul pentru Muzeul European al Anului, rămânând, până în ziua de astăzi, singura instituţie muzeală din România care a primit această distincţie.
Directorul MŢR descrie, mai departe, ce se va întâmpla cu instituţia pe care o conduce, în cazul în care s-ar da curs proiectului de hotărâre a Guvernului care, potrivit semnatarului, ‘în acest moment, nu respectă prevederile Legii muzeelor şi colecţiilor nr. 311/2003 republicată, art. 18 şi 34 şi care nu a fost publicată pe pagina de internet a ministerului iniţiator’.
Astfel, Niţulescu subliniază că, prin adoptarea acestei hotărâri ‘s-ar desfiinţa o instituţie fundamentală pentru spiritualitatea românească, greşeală pe care a făcut-o (atunci, cu vădită intenţie) numai regimul comunist’, s-ar distruge o expoziţie permanentă unanim apreciată de specialişti şi de ghidurile turistice publicate în întreaga lume, ar fi lăsat fără adăpost un patrimoniu de excepţie, Muzeul ‘Antipa’ ar primi un spaţiu, oricum, inadecvat nevoilor sale şi un număr imens de persoane care apreciază Muzeul Naţional al Ţăranului Român vor fi extrem de nemulţumite de o asemenea măsură, ‘care va elimina din viaţa publică a Capitalei un loc de cultură ce are o semnificaţie aparte pentru cel puţin câteva sute de mii de oameni’.
De asemenea, Niţulescu subliniază faptul că poziţia exprimată în scrisoarea deschisă este conformă cu cea a întregului personal al MŢR.
"Sper că prin decizia pe care o veţi lua, de a nu da curs iniţiativei de desfiinţare a Muzeului Naţional al Ţăranului Român, veţi dovedi că ascultaţi vocea raţiunii, respectând dreptul fundamental la cultură al cetăţenilor şi punând preţ pe identitatea culturală a românilor", se încheie documentul adresat premierului.
Sursa: Agerpres