din cercetarea companiei Synovate, foarte sugestiv. Acesta nu face decat sa demonstreze inca o data puterea noastra de cumparare, inca extrem de scazuta, reflectata in indicatorul cel mai important: venitul discretionar („disposable income”) – adica acea parte din venituri care ramane la dispozitia familiei si a carei destinatie poate fi aleasa. „Din pacate, la noi, aproximativ 80% din venituri sunt puternic conditionate de cheltuielile obligatorii – utilitati, alimente, sanatate, transport etc. -, foarte „inelastice”, asa incat consumatorii se vad prizonierii furnizorilor sau producatorilor de bunuri de baza. De aici si hiperinflatia si inflatia galopanta care au durat la noi aproape 15 ani”, explica Radu Limpede, analist economic. „Indicatorul „venit discretionar” este esential pentru orice producator sau importator care intra pe piata si care nu vinde petrol, gaze sau produse de stricta necesitate. Din aceasta cauza, Romania a aparut mult mai tarziu pe radarul diversilor investitori straini care aveau nevoie si de o piata de desfacere locala. Chiar marile lanturi de cash& carry si hipermarket confirma ca au riscat la noi, rezultatele peste asteptari fiind explicate de banii din economia gri”, afirma interlocutorul nostru. In opinia sa, cele patru procente din bugetul familial economisite de catre respondentii din ancheta nu reprezinta un comportament de consum refractar la ideea de credit, un „portret robot” al romanului care strange bani la ciorap pentru casa, masina sau aparate electrocasnice. Mai degraba este vorba de persoane care se gandesc la viitorul lor economisind si investind, pe de o parte, iar pe de alta parte, de persoane care probabil nu au strans inca nici avansul necesar pentru un credit ipotecar sau un contract de leasing auto.
A crescut consumul de produse scumpe
Ponderea excesiv de mare a cheltuielilor dedicate casei are drept cauza nivelul inca scazut al salariilor si pensiilor – venituri care reprezinta principala sursa de influenta a consumului. Iar daca veniturile sunt mici, atunci si disponibilul pentru economii este redus.”Daca analizam informatiile privitoare la cuantumul depozitelor populatiei in sistemul bancar, vom observa ca acesta manifesta un trend crescator, ceea ce nu poate decat sa reflecte o crestere a nivelului de trai, sustinut si de informatiile referitoare la vanzarile de bunuri de folosinta indelungata”, ne spune Dragos Rosca, Senior Project Manager la Roland Berger Strategy Consultants. „Este adevarat insa ca spre deosebire de anii trecuti, cresterea nivelului de trai si a consumului de produse de folosinta indelungata a fost in mare masura sustinuta de dezvoltarea puternica a creditului de consum si a leasingului. Asadar, romanii au cumparat din ce in ce mai mult pe datorie”, precizeaza Dragos Rosca. Reprezentantul companiei Roland Berger considera ca o analiza exclusiva a ponderii consumului alimentar, de exemplu, nu este in toate cazurile relevanta, deoarece si structura produselor de folosinta curenta s-a modificat in ultimii ani. De pilda, a crescut mult consumul de produse mai scumpe, lucru in mare masura evidentiat de tendintele manifestate inca de anul trecut si care continua in acest an. La fel se poate spune si despre consumul de medicamente care, in ultimul deceniu, a crescut cu cate 10% de la un an la altul. In ceea ce priveste veniturile populatiei, in anul 2000, salariul mediu lunar era de 105 – 110 euro, iar astazi este de 150 – 160 de euro. In plus, fata de situatia de acum cinci ani, in Romania intra anual sume foarte mari de bani rezultate din munca romanilor in strainatate, sume care se duc spre consumul familiilor ramase in tara. Toate acestea denota ca se cumpara mai mult. Privind insa indicatorii de consum, ca pondere in total venituri, concluzia ramane aceeasi ca in urma cu cinci ani: Romania este o tara a carei populatie realizeaza venituri mici din care, in general, isi poate satisface doar nevoile imediate.