Gradul de coruptie la nivelul unei tari constituie un factor care contribuie in foarte mare masura la scaderea nivelului de trai al populatiei. Relatia dintre coruptie si saracie este evidenta. Conform indicelui de perceptie a coruptiei - IPC, calculat de Transparency International, cea mai mare organizatie mondiala de lupta impotriva coruptiei, in anul 2002 pentru 102 tari, 70 de tari, inclusiv cele mai sarace, au obtinut punctaje mai slabe de 2, dintr-un maximum de zece puncte. Coruptia este p
Gradul de coruptie la nivelul unei tari constituie un factor care contribuie in foarte mare masura la scaderea nivelului de trai al populatiei. Relatia dintre coruptie si saracie este evidenta. Conform indicelui de perceptie a coruptiei – IPC, calculat de Transparency International, cea mai mare organizatie mondiala de lupta impotriva coruptiei, in anul 2002 pentru 102 tari, 70 de tari, inclusiv cele mai sarace, au obtinut punctaje mai slabe de 2, dintr-un maximum de zece puncte. Coruptia este perceputa ca dominanta in Indonezia, Kenia, Madagascar, Paraguay, Nigeria si Bangladesh – cu un punctaj mai slab de doua puncte. Se observa ca toate aceste state se incadreaza in categoria celor mai sarace tari din lume. In schimb, tarile cu un punctaj peste noua puncte, cu nivele scazute ale perceptiei coruptiei, sunt predominant bogate: Finlanda, Danemarca, Noua Zeelanda, Islanda, Singapore si Suedia. Calculul IPC este facut conform unei metode care cumuleaza sondaje si reflecta perceptia oamenilor de afaceri si a analistilor de tara, atat rezidenti cat si nerezidenti. In anul 2002, pentru aflarea indicelui au fost utilizate 15 surse si cercetari realizate de noua institutii independente. IPC include numai tarile la care exista cel putin trei sondaje relevante, cu rezultate acoperind perioada 2000 – 2002.
Conform studiului realizat de Transparency International, punctajul Romaniei a fost, in 2002, de 2,6. Acesta reflecta perceptia oamenilor de afaceri si a analistilor asupra acestui fenomen. De remarcat ca punctajul obtinut este foarte apropiat de limita de doua puncte, care descrie coruptia drept un fenomen dominant. In plus, punctajele acordate Romaniei, din 1997 pana in prezent, reflecta o accentuare a acestui fenomen, IPC scazand de la 3,44, in 1997, la 2,6 in 2002. Printre tarile aflate in tranzitie, se remarca mari diferente in anul 2002. In timp ce unele tari fost – comuniste, in special Slovenia cotata cu un punctaj superior Italiei si Greciei, state membre UE, sunt percepute ca fiind din ce in ce mai putin corupte, altele sunt percepute ca avand o coruptie mai mare. In aceasta ultima categorie sunt incluse fostele state sovietice: Rusia, Uzbekistan, Ucraina, Kazahstan, Moldova si Azerbaidjan, toate cu un IPC mai mic de trei. Analiza realizata de Transparency International pentru tarile din Europa de Sud-Est releva amplificarea fenomenului coruptiei in statele aflate in tranzitie din cauza lipsei de eficienta a institutiilor statului si a unei slabe implementari a legislatiei. Factorii care conduc la aceasta sunt retelele mai vechi de influenta din aceste societati si sistemelele paralele care ofera acces la limita legii, sau in afara cadrului legal, la anumite produse sau servicii. Institutiile internationale ofera sprijin guvernelor din regiune pentru combaterea acestui flagel. Programele finantate de Consiliul Europei, Uniunea Europeana si OECD, destinate Bulgariei si Romaniei au rolul de a ne pregati pentru aderarea la UE. Un exemplu in acest sens este dificultatea Romaniei de a primii fonduri, cifrate la circa un miliard de euro, sub forma de ajutoare nerambursabile acordate de UE. Datorita fenomenului coruptiei manifestat in selectarea proiectelor destinate dezvoltarii regionale si care, in prea multe cazuri, au ajuns la persoane si firme apropiate puterii, factorii de decizie ai UE cauta solutii pentru administrarea transparenta a acestor fonduri.
Un alt studiu, realizat de PricewaterhouseCoopers, evidentiaza impactul lipsei de transparenta a mediului de afaceri asupra costului capitalului strain atras de anumite tari. Esantionul analizat a fost alcatuit din 35 de tari de pe toate continentele, impartite in patru grupe de venit, pentru care s-a calculat indicele de opacitate (Factor-O). Acesta a fost comparat cu indicele de opacitate al unor tari de referinta (SUA, Marea Britanie, Singapore si Chile). Din Europa Centrala si de Est au fost selectate Romania, Cehia, Ungaria, Polonia si Lituania. Indicele de opacitate reflecta efectele lipsei de transparenta pe care tarile il au de platit suplimentar pentru atragerea de fonduri – investitii straine directe sau imprumuturi. In calculul indicelui intra mai multe elemente: nivelul coruptiei, sistemul legislativ, politicile macroeconomice promovate de guvern, practicile contabile si reglementarile specifice mediului de afaceri. Rezultatul calculelor demonstreaza ca Romania pierde, in medie, 221% din investitiile straine pe an, datorita perceptiei ca tara lipsita de transparenta. In plus, indicele de opacitate evaluat la 71 pentru tara noastra, are acelasi efect asupra investitiilor (interne sau externe) ca o crestere de 34% a impozitului pe profit, de la 25% la 59%. Cu alte cuvinte, o reducere substantiala a coruptiei ar atrage mai multe investitii straine fara ca bugetul de stat sa fie afectat de sistemul de facilitati fiscale acordate investitorilor.