Nivelurile ridicate de tulburări alimentare în rândul tinerilor sunt legate de diferențele cerebrale
Cercetarea, publicată în Nature Mental Health, investighează legăturile dintre genetică, structura creierului și comportamentele alimentare dezordonate la tineri. Cercetătorii au descoperit că procesul de „maturizare a creierului”, prin care volumul și grosimea cortexului scad în timpul adolescenței, este un factor care determină dacă adolescenții dezvoltă comportamente alimentare restrictive sau emoționale/necontrolate la vârsta adultă tânără.
Comportamentele alimentare restrictive implică limitarea deliberată a consumului de alimente pentru a controla greutatea și forma corporală, în timp ce comportamentele alimentare emoționale sau necontrolate, cum ar fi consumul excesiv de alimente, se caracterizează prin episoade de consum de alimente ca răspuns la emoții negative sau impulsuri compulsive. Studiul a analizat date de la 996 de adolescenți din cohorta longitudinală IMAGEN din Anglia, Irlanda, Franța și Germania. Participanții au furnizat date genetice, au completat chestionare despre starea lor de bine și comportamentele lor alimentare și au efectuat o scanare RMN la vârsta de 14 și 23 de ani.
Ce arată studiul
Studiul a constatat că tinerii care au comportamente alimentare nesănătoase (restrictive și emoționale/necontrolate) la vârsta de 23 de ani aveau niveluri mai ridicate atât de probleme de internalizare (de exemplu, anxietate sau depresie), cât și de probleme de externalizare (de exemplu, hiperactivitate, neatenție sau probleme de comportament) la vârsta de 14 ani, în comparație cu cei care mâncau sănătos.
Problemele de internalizare au crescut semnificativ cu vârsta între 14 și 23 de ani în rândul consumatorilor nesănătoși. Deși problemele de externalizare au scăzut cu vârsta în toate grupurile, nivelurile generale au fost mai ridicate în rândul celor cu alimentație emoțională sau necontrolată.
Persoanele cu alimentație restrictivă au ținut dietă mai mult pe parcursul adolescenței în comparație cu cele cu alimentație sănătoasă.
Persoanele cu alimentație emoțională/necontrolată au ținut mai mult dietă între 14 și 16 ani și au făcut excese alimentare între 14 și 19 ani, comparativ cu persoanele cu alimentație sănătoasă. Comportamentele alimentare nesănătoase au fost legate de obezitate și de creșterea riscului genetic pentru IMC ridicat.
Cercetarea evidențiază modul în care maturizarea creierului, genetica și dificultățile de sănătate mintală interacționează pentru a contribui la simptomele tulburărilor alimentare. Constatările pot informa proiectarea unor intervenții mai personalizate și pot evidenția beneficiile potențiale ale unei educații îmbunătățite care vizează abordarea obiceiurilor alimentare nesănătoase și a strategiilor de coping maladaptive, scrie sciencedaily.com.
