Trei economişti americani au fost premiaţi de Academia Regală de Ştiinţe din Suedia. Leonid Hurwicz de la Universitatea din Minesotta, Eric Maskin de la Princeton, şi Roger Myerson de la Universitatea din Chicago vor împărţi premiul în valoare de 1,1 milioane de euro.
Bursa pariurilor şi previziunilor şi-a dovedit şi anul acesta neputinţa în cazul Premiului memorial Nobel pentru Economie. Cei trei economişti, desemnaţi câştigători pentru lucrările prin care „au pus bazele teoriei de concepere a mecanismelor“ pieţei, nu s-au aflat pe lista scurtă de favoriţi a niciunei instituţii care sondează opiniile specialiştilor. Decizia Comitetului Nobel, care urmează o procedură asemănătoare celei folosite în cazul celorlalte premii, chiar dacă acesta este acordat de către banca centrală a Suediei, a înclinat din nou în favoarea unor cercetători americani şi a reconfirmat supremaţia şcolii economice din Chicago. Aceasta a avut, de-a lungul timpului cei mai mulţi laureaţi.
Teoria de concepere a mecanismelor pieţei, iniţiată de Hurwicz (90 de ani) şi dezvoltată ulterior de Maskin (57) şi Myerson (56), „ne permite să distingem situaţiile în care pieţele funcţionează bine de cele în care funcţionează prost“, a indicat Academia Regală suedeză. A ajutat economiştii să identifice mecanisme comerciale, scheme de reglementare şi proceduri de decizie eficiente, jucând un rol important în numeroase domenii ale economiei şi ştiinţelor politice.
Bursa pariurilor
Înainte de desemnarea câştigătorilor la fiecare categorie a premiilor Nobel, în fiecare an se declanşează o nebunie a previziunilor şi pariurilor. Sondajul agenţiei Thomson Scientific dădea cele mai mari şanse de câştig (41%) francezului Jean Tirole, director ştiinţific la Universitatea de Ştiinţe Sociale din Toulouse, „pentru cercetarea în domeniul organizaţiilor şi reglementărilor industriale“, urmat, cu 31%, de Elhanan Helpman (profesor la Harvard, Cambridge, Tel Aviv) şi Gene Grossman (de la Princeton), pentru contribuţia sa la comerţul internaţional şi creşterea economică. Cei doi au avut cea mai bună cotă (5/1) la casa londoneză de pariuri Ladbroker. Alţi favoriţi: Paul Krugman de la Princeton, Eugene Fama şi Robert Barro de la Harvard, ultimii doi figurând şi printre „pariurile“ băncii suedeze Swedbank. Pe succesul lui Krugman mizau şi economiştii intervievaţi de Forbes, care au mai pariat pe Jagdish Bhagwati de la Columbia University, un alt susţinător al comerţului liber, şi pe Robert Barro, de la Harvard, care a publicat, în 1974, o lucrare prin care a susţinut teoria „echivalenţei“ monetare, arătând că împrumuturile guvernamentale (prin bonduri) au tendinţa de a creşte fiscalitatea viitoare, pentru a putea plăti dobânzile datoriei publice.
Oricât de împărţite au fost părerile, majoritatea economiştilor au anticipat că nu vor câştiga cercetări foarte noi. Banca suedeză Swedbank a arătat că şi anul acesta comitetul va favoriza, cel mai probabil, lucrări inovative vechi de 15-20 de ani. O astfel de preferinţă este explicată prin necesitatea de a trece o anumită perioadă de timp care să confirme valoarea cercetărilor.
Supremaţia şcolii din Chicago
Din 1969, de când se acordă, cele mai multe premii pentru economie (67%) au luat calea Statelor Unite. 37 dintre cei 55 de laureaţi până anul trecut au fost cetăţeni americani, chiar dacă unii s-au născut şi au fost instruiţi în alte ţări. Universitatea din Chicago a adunat, de departe, cele mai multe premii, nouă cu cel de anul acesta, urmată de Harvard şi Cambridge, cu câte şase laureaţi. Supremaţia şcolii de la Chicago, unde predau cei mai mulţi economişti liberali şi libertarieni, a creat multe controverse, cu atât mai mult cu cât şi alte două premii au ajuns la economişti cu o orientare asemănătoare – James Buchanan şi Vernon Smith, de la universitatea George Mason. Susţinători ai pieţei libere şi ai unei implicări minimale a statului în economie, aceştia şi-au atras contestaţii din partea reprezentanţilor statului şi a altor colegi de breaslă. Fostul ministru suedez al finanţelor, Kjell-Olof Feldt, a declarat că Premiul memorial Nobel pentru Economie ar trebui desfiinţat, susţinând că în cazul economiştilor Milton Friedman şi Friederich Hayek a fost nemeritat. Aproape necunoscut până la premierea sa în 1974, Hayek a creat un interes special pentru şcoala economică austriacă, în timp ce Friedman a adăugat un plus de respectabilitate monetarismului.
Cele mai multe premii au fost acordate, de-a lungul timpului, pentru lucrări din domeniul macroeconomiei şi pentru cercetări interdisciplinare, cu impact în alte domenii, precum sociologia, ştiinţele politice, drept, istorie. Alţi laureaţi au fost aleşi pentru lucrări legate de teoria generală a echilibrului, teoria jocului, microeconomie şi pentru descoperirea unor noi metode de analiză economică.
