Imediat după ‘90 am aflat, aproape exclusiv din presa străiană, despre orfelinatele care semănau a lagăre de exterminare. Reacţia noastră, a românilor patrioţi sau a ziariştilor oficiali, era că toţi cei care scriau despre aceste lucruri o făceau ca să ne strice nouă imaginea. Era un fel de variantă a vechiului răspuns. Las că şi americanii omoară negri! Noi, ceilalţi, oricum nu aveam nici o vină pentru existenţa acelor lagăre. Avem probleme la serviciu, nu suntem avansaţi la timp? De vină este şeful direct sau patronul. Pierdem un meci de fotbal? Vinovaţi sunt arbitrii şi mai-marii fotbalului, care nu vor ca românii să aibă succes. E mizerie pe stradă, stăm lângă grămezi de gunoaie? Vina este a primăriei, a firmei care face curăţenie. Suntem săraci, nu ne ajung banii? De vină e Parlamentul, Guvernul, clasa politică sau oculta internaţională. Afacerea noastră scârţâie? Înseamnă că impozitele sunt prea mari sau clienţii nişte proşti că nu vor să cumpere de la noi. Copilul ia note mici la şcoală? E clar, profesorii îl pedepsesc pentru că tu eşti cinstit şi nu vrei să le duci cadouri. Probleme în familie ? Soţul/soţia, soacra, cumnata sunt răspunzători. Noi, personal, nu avem nici o vină niciodată! Să fie clar! Toţi ceilalţi sunt răspunzători, dar nu eu !
În filmele americane despre alcoolici, primul pas spre vindecare este să recunoşti că ai o problemă, că eşti alcoolic. Atâta timp cât nu eşti conştient de existenţa unei probleme, nu ai cum s-o rezolvi, cum să mergi mai departe. Nu suntem săraci pentru că o conspiraţie internaţională vrea să ne menţină în sărăcie. Suntem, pentru că nu am învăţat destul, că nu suntem dispuşi să muncim mai mult, că nu înţelegem bine mecanismele după care funcţionează societatea, după caz. Gunoaiele din jurul nostru nu sunt aruncate de extratereştri. Cel care a reuşit în carieră sau în afaceri nu este neapărat mai necinstit sau mai lichea decât noi. Poate e mai talentat sau a ştiut să folosească mai bine oportunităţile.
Ne putem linişti conştiinţele, pe moment, găsind vinovaţii numai în exterior, niciodată în noi înşine, dar asta nu ne va ajuta să progresăm.
De câteva zile, am intrat în altă lume, în alt timp. Schimbarea e încă imperceptibilă. O lume bazată pe competiţie, pe lege, pe informaţie. Câştigători sunt cei care ţin seama de aceste elemente. Într-o societate liberă, individul e principalul responsabil pentru ce i se întâmplă. Pentru a avea succes trebuie să-ţi cunoşti bine aptitudinile şi limitările. Eşecul îşi are cel mai adesea originea în noi înşine. De aceea, cred că o întrebare esenţială este ce vină avem noi când nu ne place ce ni se întâmplă ?
«De câteva zile, am intrat în altă lume, în alt timp. Schimbarea e încă imperceptibilă. O lume bazată
pe competiţie, pe lege, pe informaţie. Câştigători sunt cei care ţin seama de aceste elemente. »
