Cum au ajuns militarii români să instruiască soldații congolezi

Timp de patru luni, o echipă formată din jurnaliștii PressOne, Libération (Franța) și tageszeitung (Germania) a documentat prezența companiilor militare private în Republica Democrată Congo (RDC). Una dintre acestea, condusă de Horațiu Potra, un fost militar român cu legături controversate, a atras atenția investigației.

Potra, cunoscut în trecut ca „locotenentul Henri” în Legiunea Străină, a coordonat activități militare pe continentul african în ultimele două decenii, inclusiv în protecția minelor pentru miliardarul Frank Timiș și în antrenarea forțelor prezidențiale din Republica Centrafricană. În prezent, compania sa din Congo, alături de o altă firmă franceză, activează într-o „zonă gri”, între misiuni oficiale de instrucție și acuzații de mercenariat.

Românii în Congo

Conform unui raport ONU din 2023, compania lui Potra, sub contract cu guvernul congolez, a angajat peste 1.000 de militari români și moldoveni. Misiunea lor presupune instruirea Forțelor Armate Congoleze (FARDC) în tehnici de luptă și protecția unor obiective strategice, precum aeroportul din Goma.

Militarii români câștigă salarii de peste 5.500 de dolari lunar, mult peste veniturile din România sau salariile de 150 de dolari ale soldaților congolezi. Potra a explicat presei că aceștia vin „din necesitate, pentru a-și plăti datoriile și a susține familiile”.

Primele contingente românești au sosit în Goma în decembrie 2022. Supranumiți „romeos” după litera „R” din alfabetul militar, aceștia fac parte dintr-un program intensiv de instruire care include tehnici de supraviețuire, luptă urbană și respectarea dreptului internațional. Până acum, peste 2.000 de soldați congolezi au fost instruiți.

De la Legiunea Străină la conflictele din Congo

Horațiu Potra și-a început cariera militară în Legiunea Străină, unde a petrecut cinci ani, dobândind și cetățenia franceză. Ulterior, a lucrat în echipe de protecție pentru lideri politici și oameni de afaceri, precum fostul emir al Qatarului sau președintele Republicii Centrafricane. Activitățile sale au inclus și protecția minelor din Africa, un domeniu cu conexiuni adesea controversate.

Într-o întâlnire cu reporterii PressOne la Goma, Potra a subliniat că românii angajați de compania sa sunt instructori, nu mercenari: „Nu au venit de plăcere, ci pentru o viață mai bună.”

Decizia guvernului congolez de a înlocui misiunile ONU cu sprijinul companiilor private a fost influențată de nemulțumirea publică față de forțele internaționale. Totuși, rolul PMC-urilor în războiul contra rebelilor M23 a ridicat întrebări privind legalitatea și eficiența acestora.

Investigația integrală, semnată de Andreea Câmpeanu, Patricia Huon și Simone Schlindwein, poate fi citită pe site-ul PressOne.