Legea restaurării naturii obligă toate statele membre să ia măsuri pentru refacerea habitatelor naturale și îmbunătățirea biodiversității. Țările UE vor avea doi ani pentru a-și prezenta planurile naționale de restaurare.
Argumentele aduse de oficialii de la Bruxelles sunt solide. Astfel, conform datelor prezentate pentru susținerea măsurilor prevăzute de Legea restaurării naturii:
– peste 80% dintre habitatele naturale europene sunt în condiție precară.
– 38% dintre populațiile de pești se află într-o stare gravă
– peste 10% dintre speciile de albine și de fluturi riscă să dispară.
– 73% dintre terenurile agricole sunt afectate de degradarea solului.
De exemplu, statisticile experților europeni arată că aproape 5 miliarde de euro din producția agricolă anuală a UE depind direct de insectele polenizatoare. Însă aproape jumătate din zonele care cresc culturi dependente de polenizatori nu oferă condiții adecvate acestora. Mai mult încă, una din trei specii de albine și fluturi, principalele insecte polenizatoare, este în declin, potrivit Infofinanciar.
Și populația specifică terenurilor agricole a scăzut cu 36% începând din 1990. Conform Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, cel puțin 1.677 de specii sunt amenințate cu dispariția. Iar din 2015, au dispărut 36 de specii. Iar mai mult de jumătate din arborii endemici din Europa sunt pe cale de extincție.
Măsuri concrete de restaurare
Pentru a preveni și remedia degradarea acestei situații, noua lege stabilește că statele membre au obligația de a reface mediului deteriorat pe 20% din suprafața terestră și maritimă a Europei până în 2030. Pentru 2040, obiectivul vizat este de cel puțin 60%. Iar până în 2050 – a cel puțin 90%.
Legea restaurării naturii vine însă și cu ținte concrete. De exemplu, actul normativ prevede plantarea a trei miliarde de copaci în UE până în 2030.
De asemenea, stabilește cerințe specifice pentru diferite tipuri de ecosisteme. O atenție specială se acordă restaurării turbăriilor – regiunile mlăștinoase bogate în turbă – drenate. De asemenea se dorește transformarea a cel puțin 25.000 km de cursuri de apă în râuri cu curgere liberă până în 2030
Țintele vizate de Legea restaurării naturii sunt:
– habitatele terestre și maritime degradate.
– polenizatorii.
– ecosistemele agricole.
– râurile și zonele inundabile.
– pădurile.
– zonele urbane.
În cazul celor din urmă, legea vizează extinderea suprafeței spațiilor verzi din orașe, independent de mărime, și din suburbii. De asemenea, impune ca să nu se producă nicio pierdere netă de spațiu verde până în 2030, raportat la anul în care intră în vigoare normele UE.
Există însă și o excepție de la această prevedere. Aceasta se aplică doar dacă spațiul verde ar avea deja o pondere de 45% din mediul urban.
Excepții de la norme există însă și în privința zonelor în care se vor aplica măsurile de restaurare. Astfel, sunt scutite zonele utilizate în scopul apărării naționale. Dar și cele alocate proiectelor privind energia din surse regenerabile.
Opoziție extinsă
Ultima excepție, cea privind energia din resurse regenerabile, este dovada îndelungilor tratative duse pe marginea textului legii. Olanda, de exemplu, una dintre țările care s-a opus legii, a invocat faptul că adoptarea normelor ar putea încetini extinderea parcurilor eoliene.
Nu doar olandezii au votat împotrivă. Pe lista opozanților la Legea restaurării naturii s-au mai aflat și Italia, Polonia, Finlanda, Suedia și Ungaria. Budapesta s-a raliat taberei contra la începutul acestui an, când și-a retras în mod neașteptat sprijinul. Oficialii maghiari au susținut că nu se opun protejării naturii, dar că obiectivele de mediu trebuie să fie unele realiste. Și că trebuie să ţină cont de sectoarele direct afectate, făcând referire directă la agricultură.
Un argument invocat frecvent și de Partidul Popular European (PPE), unul din principalii opozanți din Parlamentul European. Reprezentanții acestuia au susținut că Legea pentru restaurarea naturii îi va afecta direct pe fermieri. Conform PPE, implementarea noilor măsuri va afecta securitatea alimentară. Potrivit datelor prezentate, ar genera scăderi ale producției agricole de 20,8% în Suedia sau de 27,5% în Belgia.
PPE a primit un răspuns în iunie 2023 din partea a 3.339 de semnatari ai unei scrisori deschise. Aceștia reprezentau instituții precum universitățile din Atena, București, Delft, Helsinki, Oxford și Zurich. Potrivit semnatarilor, cele mai mari amenințări la adresa securității alimentare sunt schimbările climatice și degradarea naturii. Iar pentru menținerea unei producții alimentare durabile sunt necesare măsuri de refacere a naturii și de reducere a utilizării substanțelor chimice în agricultură.
Adoptare cu cântec
Bătălia argumentelor a durat. Dar, după modificări și amânări repetate, Legea restaurării naturii a ajuns din nou la vot la începutul lunii iunie. Și ar fi fost din nou blocată dacă nu ar fi fost votată în mod neașteptat de Leonore Gewessler, ministrul Mediului din Austria.
Gewessler, reprezentantă a Partidului Verde din coaliția de guvernare, nu a respectat ordinele cancelarului Karl Nehammer. Conform acestora, Austria ar fi trebuit să se abțină, ca și Belgia, pentru ca legea să fie amânată din nou. Dar ministra a refuzat.
Cancelarul a cerut Curții de Justiție a Uniunii Europene să anuleze votul propriului ministru. Mai mult, Nehammer a amenințat că o va da în judecată pe Gewessler.
Dar Consiliul Europei deja a anunțat adoptarea legii ca pe o victorie importantă. Specialiștii susțin că sunt slabe șanse ca situația să se mai schimbe în vreun fel.
Fermierii români se opun
România a susținut, la nivel oficial, Legea restaurării naturii. „Biodiversitatea şi protecţia naturii sunt priorităţi cheie pentru România, o țară care găzduiește valori naturale excepționale. Acesta este motivul pentru care ne-am angajat constant în elaborarea prezentului regulament. Textul final reflectă într-o mare măsură specificul nostru național”, a declarat ministrul mediului Mircea Fechet după votarea legii.
Europarlamentarii români din grupul PPE s-au opus. La fel ca și reprezentanții principalelor alianțe și federații din agicultura românească.
La scurt timp după vot, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare (AAC) a adresat o scrisoare deschisă premierului Marcel Ciolacu, preşedintelui Senatului, Nicolae Ciucă, şi ministrului Mediului, Mircea Fechet. În documentul citat, AAC își exprima „dezamăgirea, revolta şi profunda îngrijorare” vizavi de adoptarea legii.
Potrivit alianței „propunerea legislativă a fost defectuoasă de la început”. „Decizia de a adopta legea în această formă transmite un semnal negativ comunităţilor agricole din fiecare stat membru, implicit in România”, se arată în document. AAC a solicitat autorităţilor – române şi europene – să reevalueze cadrul financiar al legii şi să asigure suportul necesar fermierilor. Un aspect important, deoarece Bruxellesul nu a prevăzut explicit și sursa fondurilor pentru finanțarea măsurilor prevăzute.
Copa-Cogeca este contra
Și Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR) a criticat Legea restaurării naturii. Anul trecut, LAPAR susținea necesitatea unor „măsuri fundamentate din punct de vedere științific pe care fermierii trebuie să le înțeleagă și să le respecte”. Dar și un studiu al impactului economic al acestora. Din nou, un argument cu greutate, pentru că actul normativ al UE nu a inclus nici acest element esențial.
Poziția contra nu este susținută însă doar de fermieri români. Christiane Lambert, președintele Copa-Cogeca, cea mai puternică organizație asociativă a agricultorilor europeni care reprezintă interesele acestora la Bruxelles, a criticat și el Legea restaurării naturii. Lambert a declarat că legea este „punitivă“ și că trebuie să vină cu mai multe compensații financiare pentru fermieri.
Fermierii români, dar nu numai, și-au exprimat punctul de vedere. Rămâne de văzut ce vor decide autoritățile de la Bruxelles. Pentru că, foarte probabil, cele de la București se vor conforma directivelor.
