Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susține, că în urma verificărilor dispuse de preşedintele instanţei, Corina Corbu, s-a stabilit că dosarul „Ferma Băneasa” a fost repartizat la completul de judecată care a dat sentinţa finală în acest caz cu respectarea principiului distribuirii aleatorii. Referitor la chestiunea numărului de părţi, invocată în memoriul transmis, Compartimentul IT a simulat calculul complexităţii dosarului folosindu-se variantele cu 40, respectiv 26 de părţi, rezultând că, în ambele variante, s-a obţinut acelaşi rezultat privind complexitatea dosarului, ca urmare a ponderii reduse a acestui criteriu în formula de calcul (automat) a complexităţii, neexistând astfel elemente care să conducă la influenţarea criteriilor de repartizare aleatorie.

UPDATE: Reacția jurnalistului Dan Andronic după decizia ÎCCJ

„Comunicatul ICCJ este de tot râsul: recunosc că au introdus în Ecris, 40 de părți în loc de 26, dar spun că rezultatul repartizării este corect. Păi, eu am înțeles că este o formulă matematică. Dacă X este egal cu 40, dă un rezultat, dacă X este egal cu 26, dă alt rezultat. Deci nu are cum să fie același scor! Ceea ce nu spun, dar scrie în referat, este că inițial au introdus 66 de volume, iar apoi s-a intervenit și s-a pus o altă cifră, ceva cu 244…Numărul de părți nu l-au mai corectat. Iar nu a influențat rezultatul matematic. Că așa e la repartizare aleatorie. Bagi până dă rezultatul corect!
E cert că Justiția e oarbă, dar constat că nici matematică nu știe…”, a scris Dan Andronic pe Facebook, după comunicatul

Însă așa cum a subliniat avocatul Flavius Radu, într-o postare pe Facebook, „dacă spre exemplu, în dosarul Ferma Băneasa, în loc de 26 de părți – câte au fost în mod real – au fost trecute 40 de părți, acest lucru afectează gradul de complexitate al cauzei și, pe cale ce consecință, repartizarea aleatorie”

„În cadrul repartizării aleatorii a cauzei, în funcție de obiectul cauzei, parametrii determinanți sunt: (i) complexitatea dosarului și (ii) termenul de distribuire, sau complexitatea maximă anuală, după caz.

Complexitatea unei cauze se stabilește după o formulă matematică stabilită de CSM în care sunt avute în vedere câteva elemente, între care numărul de părți și numărul de volume, elemente care influențează în mod direct gradul de complexitate.

Cu alte cuvinte, dacă spre exemplu, în dosarul Ferma Băneasa, în loc de 26 de părți – câte au fost în mod real – au fost trecute 40 de părți, acest lucru afectează gradul de complexitate al cauzei și, pe cale ce consecință, repartizarea aleatorie.

Că este așa, nu o spun eu… O spun pe de o parte, datele cuprinse în fișa dosarului „Ferma Băneasa”, și pe de altă parte, ghidurile privind managementul activității grefierilor – „Introducerea aceleaşi părţi de mai multe ori afectează calculul complexităţii dosarului.”

Nu contează de ce, cum sau când. Contează că s-a întâmplat, iar acest lucru e dovedit. Gradul de complexitatea a cauzei „Ferma Băneasa” a fost viciat”, a explicat acesta pe pagina sa de Facebook.

Ce spune comunicatul ICCJ

Potrivit comunicatul semnat de Corina Corbu, în urma verificărilor a rezultat că activitatea de judecată în dosarul „Ferma Băneasa”, având stadiul procesual apel, s-a desfăşurat la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu respectarea principiului distribuirii aleatorii, prevăzut de art.11 din Legea nr. 304/2004, sens în care sunt relevante următoarele constatări:

„Dosarul în cauză a fost primit de la Curtea de Apel Braşov, înregistrat la Registratura Generală a ÎCCJ la data de 24 decembrie 2019, ora 12,25, la Secţia Penală, în sistemul ECRIS la ora 13,14 şi repartizat aleatoriu, în sistem informatic, în aceeaşi zi, la ora 15, împreună cu toate dosarele înregistrate la data respectivă. La dosarul cauzei sunt ataşate dovezile de repartizare aleatorie la Completul nr. 4, în acord cu hotărârea colegiului de conducere al ÎCCJ nr. 221/2019. În perioada de referinţă, toate cele nouă completuri de trei judecători ale Secţiei penale erau active pentru repartizare şi erau configurate corespunzător parametrilor stabiliţi prin hotărârile colegiului de conducere. La data repartizării, niciunul dintre completurile de 3 judecători nu era blocat sau exclus de la repartizarea aleatorie.

Referitor la chestiunea numărului de părţi, invocată în memoriul transmis, Compartimentul IT a simulat calculul complexităţii dosarului folosindu-se variantele cu 40, respectiv 26 de părţi, rezultând că, în ambele variante, s-a obţinut acelaşi rezultat privind complexitatea dosarului, ca urmare a ponderii reduse a acestui criteriu în formula de calcul (automat) a complexităţii, neexistând astfel elemente care să conducă la influenţarea criteriilor de repartizare aleatorie. ICCJ mai transmite că, în ceea ce priveşte auditarea externă a sistemului de repartizarea aleatorie a cauzelor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca orice altă instanţă judecătorească, este doar utilizator al aplicaţiei informatice ECRIS, dezvoltată şi gestionată de către Ministerul Justiţiei, prin direcţia sa de specialitate. Conform art.53 alin.(3) din Legea nr.304/2004, auditarea externă a sistemului se realizează sub conducerea Ministerului Justiţiei”, precizează Agerpres.