Au apărut noi detalii în cazul morții tragice al lui Petrică Mîţu Stoian. Se pare că tratamentul la care a fost supus artistul, mai exact oxigenoterapia hiperbară, nu este indicată în cazul pacienţilor care au avut COVID-19. Managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală, Beatrice Mahler, a explicat că "în România nu avem niciun fel de ghid" referitor la folosirea camerei hiperbare în astfel de cazuri.
Medicul Beatrice Mahler a explicat că oxigenoterapia hiperbară nu este indicată în cazul pacienţilor care au avut COVID-19.
„Nu am informaţii şi ce tip de competenţă trebuie să aibă medicii ca să poată urma acest tip de competenţă în tratamentul medicinei hiperbare, dar în acest moment în România nu avem niciun fel de ghid şi nici la nivel internaţional nu sunt ghiduri care să recomande pentru pacienţii COVID o astfel de terapie.
Sunt cazuri punctuale cu efecte benefice semnalizate, de care se poveşteşte, însă nu avem date suficiente care să putem spune că este o terapie bună sau rea”, a declarat dr. Beatrice Mahler, la România TV.
Managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală a afirmat că un pacient care a trecut prin COVID-19 „simptomatologie multiplă”.
„80% din persoanele care trec prin COVID rămân cu un simptom care le domină următoarea perioadă. Simptomele sunt variate. Un sfert dintre ei acuză că le cade părul. 5% vor rămâne cu hibroză pulmonară. Jumătate dintre ei vor avea dificultăţi de respiraţie.
În funcţie de ce acuză fiecare om, medicul de familie trebuie să stabilească care sunt priorităţile de evaluare. Dacă o să-l doare picioarele şi o să-l doară capul, o să-l trimită la neurolog, nu să-l trimită la pneumolog.
Dacă tuşeşte şi nu poate trage aer în piept, cu siguranţă pneumologul este cel care trebuie să-l vadă”, a mai spus dr. Mahler.
Era recomandat tratamentul cu oxigen hiperbar în cazul lui Petrică Mîţu Stoian?
Întrebată dacă era recomandat tratamentul cu oxigen hiperbar în cazul lui Petrică Mîţu Stoian, un pacient ce avea un rinichi extirpat, un an a urmat tratament oncologic şi care urma să se opereze pe cord anul asta, dr. Mahler a afirmat că „orice persoană care are comorbidităţi trebuie să aibă o evaluare medicală la momentul în care începe orice tip de terapie”.
„În acest moment, dacă vorbim cu pacieţii cu long COVID, cu manifestări ale bolii după trecerea prin COVID, lucrurile nu sunt foarte bine delimitate. Ghidul OMS care a fost tradus în limba română şi se găseşte pe site-ul Marius Nasta recomandă măsurile primare sau primele etape pe care le are de urmat un pacient atunci când a trecut prin COVID.
Ce tip de exerciții are voi să facă, ce tip de evaluări primare. Lucrurile se diversifică în funcţie de simptomatologie, dar trebuie să ţinem minte că e un pacient fragil. Indiferent de câte comorbidităţi are, dacă are afectate pulmonară, plămânul lui poate fi un plămân care nu poate suporta orice tip de terapie.
Dacă vă uitaţi în ghid, exerciţiile sunt simple pentru noi, cei care suntem sănătoşi. Pentru o persoană care a trecut prin COVID şi are are afectare pulmonară, să se ridice de pe scaun este un lucru dificil.
Să se ridice şi să se aşeze de pe scaun de mai multe ori într-o unitate de timp poate să fi un efort important.
Mişcarea prin casa este recomandată ca exerciţiu simplu. Nouă ni se pare banal să ne plimbăm dintr-o cameră într-alta, dar pentru un pacient care a trecut prin COVID poate fi un efort important”, a mai explicat Beatrice Mahler.
Adevărul despre terapia cu oxigen
„Oxigenul în sine nu este nociv. Oxigenul este benefic pentru organism, mai ales dacă este un oxigen medical pentru că este un medicament. Modalitatea în care administrăm oxigenul, presiunile de administrarea, volumele, pentru că nu avem toţi aceeaşi statură, şi în funcţie de statură plămânul nostru este mai mic sau mai mare.
Volumul plămânului nostru sau cantitatea de oxigen pe care o primi poate fi mai mică sau mai mare. Nu toţi avem aceeaşi elasticititate a plămânului. Nu toţi avem aceeaşi rezistenţă la efort.
De aceea, pacienţii care trec prin ATI o să vă povestească după ce ies de la ATI că le-a fost greu să se obişnuiască să respire împreună cu aparatul care introducea aer cu presiune.
În mod normal la un astfel de pacient, medicul de ATI reglează foarte atent volumele, presiunile, stă lângă pacient în primele ore ca să vadă volumul pe care pacientul îl poate tolera”, a mai spus Beatrice Mahler.