Potrivit proiectului, Guvernul prin Ministerul Finanțelor a elaborat Strategia fiscal – bugetară pentru perioada 2022-2024, care stabilește principiile, obiectivele și prioritățile fiscal bugetare ale Guvernului pentru perioada 2022-2023. Strategia este documentul de fundamentare pe baza căruia au fost estimați indicatorii incluși în Legea nr.312/2021 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022 prin care s-au stabilit plafoanele pentru soldul bugetului general consolidat exprimat ca pondere în produsul intern brut, precum și pentru cheltuielile de personal exprimate ca pondere în PIB.

Soldul bugetar a fost estimat la -4,4% din PIB

Prin Legea nr.312/2022, pentru anul 2022 soldul bugetar a fost estimat la – 5,8 % din P.I.B, iar cheltuielile de personal la 8,8 % din P.I.B., în timp ce pentru anul 2023, soldul bugetar a fost estimat la -4,4% din P.I.B., iar cheltuielile de personal de 8,2% din P.I.B.

Pentru anul 2022, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, a fost de 49,8%, luând în considerare potențialele prefinanțări ce vor putea fi atrase în condițiile favorabile ale piețelor financiare, precum și eventualele evoluții sub așteptări atât ai indicatorilor macroeconomici, cât și ai piețelor financiare.

În anul 2022, plafoanele privind finanțările rambursabile, care pot fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale a fost estimat la 1.600 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanțările rambursabile contractate sau care urmează a fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, a fost estimat la 2.000 milioane lei fiecare. Valoarea aferentă finanţărilor rambursabile, care poate fi autorizată anual pentru o unitate/subdiviziune administrativ-teritorială, este de maximum:

a)50 milioane lei, în cazul comunelor;
b)100 milioane lei, în cazul oraşelor;
c)150 milioane lei, în cazul municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi judeţelor.

Plafonul privind emiterea de garanții de către Guvern, prin Ministerul Finanțelor și de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, pentru anul 2022, a fost de 30.000,0 milioane lei.

Măsurile care stau la baza construcţiei bugetare pe anul 2023

Măsurile care stau la baza construcţiei bugetare pe anul 2023 şi perspectiva pe 2024-2025, precum şi evoluţia descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu, indică tendinţa clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, iar în 2023 se continuă consolidarea fiscală, astfel încât revenirea la ţinta de deficit bugetar sub 3% din PIB, prevăzut în Tratatul de la Maastricht, să fie atinsă în anul 2024.

La construcţia bugetară pentru perioada 2023-2025 s-au avut în vedere: indicatorii macroeconomici publicaţi de Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (varianta de toamnă 2022); majorarea punctului de pensie la 1.785 lei, a indemnizaţiei sociale pentru pensionari la 1.125 lei, acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 de lei, în funcţie de veniturile lunare realizate, neactualizarea în anul 2023 a pensiilor de serviciu cu rata medie anuală a inflaţiei pentru anumite categorii de personal stabilite de lege; stabilirea numărului maxim de posturi finanţat în anul 2023 din fonduri publice de către instituţiile şi autorităţile publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, astfel încât să se asigure plata integrală a drepturilor de natură salarială acordate în condiţiile legii cu încadrarea în cheltuielile de personal şi stabilirea, începând cu data de 1 ianuarie 2023, a salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,333 ore pe lună, reprezentând 18,145 lei/oră, se arată în proiectul de lege.

Salariile se majorează cu 10%

Tot în proiectul publicat de Ministerul Finanțelor se arată că, în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie/indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 10% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022, fără a se depăşi valoarea nominală pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare cu 2.500 lei; în anul 2023, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, indemnizaţiilor, compensaţiilor, primelor şi al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară, cu excepţia soldei de grad şi a salariului de grad de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie 2022, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii; menţinerea cuantumului indemnizaţiei de hrană la nivelul din anul 2022; munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se vor compensa numai cu timp liber corespunzător acestora cu anumite excepţii prevăzute de lege.

Proiectul poate fi consultat aici.