Arieratele din economie au ajuns sa depaseasca 40% din produsul intern brut, cea mai mare contributie avand-o datoriile acumulate de companiile de stat. Dupa mai multe tentative esuate de rezolvare a blocajului financiar prin ocolirea executarii silite, Ministerul Finantelor Publice s-a hotarat sa mai faca o incercare, folosind metode asemanatoare. De data aceasta, va fi pusa in aplicare, potrivit ministrului Mihai Tanasescu, "o schema de compensare-eliminare a arieratelor companiilor de stat,
Arieratele din economie au ajuns sa depaseasca 40% din produsul intern brut, cea mai mare contributie avand-o datoriile acumulate de companiile de stat. Dupa mai multe tentative esuate de rezolvare a blocajului financiar prin ocolirea executarii silite, Ministerul Finantelor Publice s-a hotarat sa mai faca o incercare, folosind metode asemanatoare. De data aceasta, va fi pusa in aplicare, potrivit ministrului Mihai Tanasescu, „o schema de compensare-eliminare a arieratelor companiilor de stat, pentru care va fi alocata de la buget o suma de cateva zeci de mii de miliarde de lei. Desi nefinalizat, proiectul si-a atras deja critici chiar din cadrul Guvernului, din partea ministrului industriilor, Dan Ioan Popescu.
Cum va functiona, insa, schema care ar trebui sa scape o data pentru totdeauna de datorii societatile statului? Secretarul de stat in Ministerul Finantelor, Gheorghe Gherghina, ne-a declarat ca „se urmareste in principal o inghetare a unor datorii. Potrivit afirmatiilor sale, este vorba doar de datoriile societatilor de stat, atat catre buget, cat si catre furnizorii de utilitati. „Pentru 2003 se va incerca alocarea unor sume de la buget care sa asigure platile. Ar putea fi majorate subventiile acordate unor companii cu datorii daca vom constata, prin analiza cheltuielilor, ca acestea au fost initial subdimensionate, afirma Gherghina. In cazul datoriilor catre furnizorii de utilitati, precum si a celor acumulate intre companii de stat, vor putea fi incheiate intelegeri pentru inghetarea obligatiilor vechi, cu conditia platii facturilor curente. „Noi vom urmari doar sa nu creasca datoria intre ei. Toate inlesnirile se pierd daca nu se respecta platile curente, precizeaza Gherghina.
Fata de incercarile anterioare de eliminare a arieratelor, noua schema nu aduce foarte multe noutati. Legea nr. 137/2002 a permis deja scutirea sau reesalonarea pe trei-cinci ani a datoriilor acumulate pana la 31 decembrie 2001 de societatile cu capital stat catre furnizorii de utilitati, acordand in compensare, celor din urma, inlesniri asemanatoare la plata obligatiilor bugetare. si atunci, conditia a fost plata la zi a datoriilor curente. In noiembrie 2002, o hotarare de guvern permitea firmelor aflate in administrare speciala sa-si plateasca facturile curente, plus inca 2% din factura, pana la stingerea datoriei restante inghetate. Datoriile au continuat sa creasca, astfel incat la finele anului trecut, Guvernul adopta un nou act normativ (OUG nr. 208) care repeta o parte din inlesnirile Legii 137, dar cu o scadenta noua, prelungita cu un an.
Indisciplina financiara este incurajata
„Operatiunile de compensare trebuie bine controlate si urmate de actiuni ferme impotriva rau-platnicilor. Altfel, arieratele brute vor creste din nou, dupa o relaxare temporara. Intr-un scenariu mai pesimist, poate fi alimentat si apetitul altora de a nu mai plati, considera fostul ministru al finantelor, Daniel Daianu. In opinia sa, injectia de capital de la buget poate fi o solutie de ultima instanta, dar numai daca statul are temporar venituri mai mari sau daca este insotita de reducerea cheltuielilor la alte capitole.
Pentru firmele private, tratamentul este diferit. „Ele pot cere reesalonari, spune Gheorghe Gherghina. Aceste inlesniri nu pot fi solicitate insa la infinit de catre companiile care au incalcat de mai multe ori graficele de plata. Pentru compensari de datorii, firmelor private nu le ramane decat varianta apelarii la Institutul de Management si Informatica din cadrul Ministerului Industriilor, insa acest sistem nu include si compensari cu bugetul.
SCURT ISTORIC
· Primele inlesniri la plata obligatiilor bugetare s-au acordat sub forma de esalonari, amanari, reduceri sau scutiri de impozite, taxe, majorari de intarziere si penalitati. Acestea nu mai pot fi accesate daca nu sunt platite obligatiile curente. OUG nr. 40/2002 a stabilit un sistem de punctare a solicitantilor de „reesalonari.
· Legea nr. 137/2002 (pentru accelerarea privatizarii) a adus inlesniri suplimentare pentru societatile de stat scoase la privatizare: scutirea sau reesalonarea pe trei-cinci ani a datoriilor catre furnizorii de utilitati restante la 31 decembrie 2001, acordarea unor facilitati asemanatoare in cazul datoriilor acumulate de cei din urma la buget. Procedurile de executare silita se suspenda pe perioada inlesnirilor. Conditia: plata la zi a datoriilor curente
· In noiembrie 2002, HG nr. 1327 stabilea o modalitate de stingere a datoriilor societatilor in administrare speciala catre furnizorii de energie si gaze: plata la zi a facturilor curente, plus 2% din factura platita in contul datoriei restante. Nerespectarea graficului putea duce la intreruperea furnizarii de servicii.
· O luna mai tarziu, OUG nr. 208 adauga inca o modalitate de stingere a datoriilor firmelor de stat catre furnizorii de utilitati, prelungind de fapt cu un an inlesnirile acordate de Legea nr. 137: scutirea de la plata datoriei restante la 31 decembrie 2002, esalonarea datoriilor si a penalitatilor acumulate dupa aceasta data pe trei-cinci ani, conversia datoriilor in actiuni si compensarea furnizorilor cu inlesniri similare la plata obligatiilor bugetare, toate conditionate, din nou, de plata facturii curente.