Vom avea parte de noi reguli în România. Au fost făcute publice toate modificările aduse legii care a împărțit țara în două. Iată lista completă a acestora.
Legea carantinării a fost modificată substanțial în Parlament. Proiectul inițial prevedea confiscarea bunurilor infectaților, dar și ridicarea copiilor acestora de către stat. Comisia juridică este aşteptată să adopte un raport pentru proiectul de lege privind carantina, iar Senatul să voteze ulterior, decizional, iniţiativa legislativă. Senatorii au propus o serie de modificări care prevăd că poate fi dispusă izolarea pentru 48 de ore a persoanelor bolnave cu semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, potrivit documentului.
Personalul medical detaşat va primi suplimentar 50% din salariu, o diurnă de 2%, cât şi cazarea şi transportul în localitatea unde a fost dispusă detaşarea. Detaşarea nu poate depăşi 30 de zile. Pe durata instituirii stării de risc epidemiologic şi biologic este permisă angajarea temporară, fără concurs, a personalului medical în spitalele şi Direcţiile de Sănătate Publică deficitare. Există reglementări şi pentru situaţiile în care părinţii unui minor sunt infectaţi sau în cazul în care un minor are COVID, conform news.ro.
„Art. 7, alin. (1) Carantina persoanelor se instituie pe baza informaţiilor ştiinţifice oficiale şi a definiţiei de caz, la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de aceasta sau după caz, într-un spaţiu special desemnat de autorităţi, cu privire la persoanele suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent înalt patogen, care:
a) sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel naţional, european şi internaţional de către organismele competente în domeniu;
b) au intrat în contact direct cu cel puţin o persoană confirmată cu o boala infectocontagioasă”, arată amendamentul la articolul 7 al proiectul de lege, conform sursei citate.
„ Art. 7 alin (2) În situaţia în care persoanele menţionate la alin. (1) refuză măsura carantinării la domiciliu sau la locaţia declarată de acestea, precum şi atunci când persoanele în cauză nu respectă măsura carantinei pe durata acesteia, deşi au consimţit anterior carantina, medicul sau organele de control, după caz, recomanda, iar reprezentantul direcţiei de sănătate publică decide carantinarea persoanei în spaţiul special desemnat de autorităţi dacă aceştia constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară. Când carantina este recomandată de medic sau de organele de control, după caz, aceştia vor informa de îndată direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti care confirmă sau infirmă, după caz, măsura carantinării persoanei în spaţiul special desemnat de autorităţi printr-o decizie cu caracter individual. Decizia va conţine menţiuni cu privire la data şi emitentul actului, numele şi datele de identificare ale persoanei carantinate, durata măsurii şi calea de atac prevăzută de lege. Decizia se emite cu celeritate în cel mult 24 de ore de la informarea făcută de medic sau de organele de control, după caz, şi se comunică de îndată persoanei în cauză. În scopul prevenirii răspândirii bolii infectocontagioase, până la comunicarea deciziei prin care se infirmă măsura carantinei recomandate în spaţiul special desemnat de autorităţi sau, după caz, până la comunicarea hotărârii primei instanţe de revizuire sau încetare a măsurii carantinării în spaţiul special desemnat de autorităţi, persoana în cauză nu poate părăsi domiciliul, locaţia declarată pentru carantină sau, după caz, spaţiul special desemnat de autorităţi, fără încuviinţarea medicului sau a reprezentantului direcţiei de sănătate publică”, potrivit news.ro.
Măsura carantinei „se instituie pe durata perioadei de incubaţie specifice bolii infectocontagioase suspicionate. Măsura încetează la expirarea termenului specific perioadei de incubaţie sau anterior, ca urmare a confirmării persoanei ca purtătoare a agentului înalt patogen, cu sau fără semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, fiindu-i aplicabile dispoziţiile privitoare la măsura izolării din prezenta lege”, conform unui alt amendament.
Prin hotărâre a Guvernului este stabilită lista spaţiilor special desemnate de autorităţi pentru carantinarea persoanelor.
Documentul mai prevede că, „pe tot parcursul legii, sintagma Comandantul acţiunii la nivel naţional se înlocuieşte cu sintagma şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă sau persoana desemnată de acesta”.
Cum este instituită măsura izolării
„Izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen chiar dacă acestea nu prezintă semne şi simptome sugestive”, conform unui amendament la proiectul de lege.
De asemenea, „lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor la domiciliul acestora, la locaţia declarată de acestea sau, după caz, în unităţi sanitare sau în locaţii alternative ataşate acestora, precum şi lista unităţilor sanitare de bază în care se tratează persoanele bolnave se stabilesc prin hotărâre a Guvernului”.
Un alt amendament arată că pentru a asigura un echilibru corect între nevoia de a preveni răspândirea unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară şi dreptul la libertate al persoanelor, măsura izolării se instituie în funcţie de boala infectocontagioasă, cu respectarea următoarelor standarde necesare exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale:
„a) Măsura să fie dispusă pe durată limitată, în mod nediscriminatoriu şi proporţional cu situaţia de fapt care o determină;
b) Măsura să aibă ca scop prevenirea răspândirii unei boli infectocontagioase, periculoase pentru siguranţa persoanei şi sănătatea publică
c) Măsura să fie instituită pentru a proteja interesul public şi să nu determine un dezechilibru între nevoia de protejare a sănătăţii publice şi imperativul respectării libertăţii persoanei”.
Totodată, „izolarea se instituie cu acordul persoanelor supuse examinării, iar în lipsa acestuia, în condiţiile alin. 6, într-o unitate sanitară sau, după caz, într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, stabilite conform alin. (2), pentru cel mult 48 de ore, exclusiv în vederea efectuării examinărilor clinice, paraclinice şi a evaluarilor biologice, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară”.
„La expirarea termenului de 48 de ore, pe baza examinărilor clinice şi paraclinice şi dacă se menţine riscul transmiterii bolii infectocontagioase cu risc de transmitere comunitară, medicul recomandă prelungirea măsurii izolării într-o unitate sanitară sau într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare ori, după caz, la domiciliul persoanei sau la locaţia declarată de aceasta”, arată un alt amendament propus în Comisia juridică a Senatului.
De asemenea, „izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată se instituie dacă riscul contaminării altor persoane sau al răspândirii bolii infectocontagioase este redus. Izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată nu poate fi dispusă în situaţiile în care informaţiile ştiinţifice oficiale referitoare la tipul agentului înalt patogen, calea de transmitere şi rata de transmisibilitate impun izolarea persoanelor exclusiv într-o unitate sanitară sau o locaţie alternativă ataşată acesteia”.
Dacă persoanele nu respectă măsura izolării instituite la domiciliu sau la locaţia declarată pe durata acesteia, deşi au consimţit-o anterior, „medicul sau, dupa caz, organele de control informează de îndată direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, care poate confirma sau infirma măsura izolării instituită sau recomandată după caz, în unitatea sanitară sau într-o locaţie alternativă ataşată acesteia, printr-o decizie cu caracter individual”.
„Decizia va conţine menţiuni cu privire la data şi emitentul actului, numele şi datele de identificare a persoanei izolate, durata măsurii şi calea de atac prevăzută de lege. Decizia se emite cu celeritate în cel mult 24 de ore de la informarea făcută de medic sau, dupa caz, de organele de control şi se comunică de îndată persoanei în cauză. În scopul prevenirii răspândirii bolii infectocontagioase, până la comunicarea deciziei care infirmă măsura izolării instituită sau recomandată potrivit alin. (3) sau alin. (4) ori până la comunicarea hotărârii primei instanţe de revizuire sau încetare a măsurii izolării instituite sau prelungite în unitatea sanitară sau în locaţia alternativă ataşată acesteia, persoana în cauză nu poate părăsi locaţia unde se află izolat, fără încuviinţarea medicului sau a reprezentantului direcţiei de sănătate publică”, conform unui alt amendament.
Măsura izolării încetează la data confirmării persoanei ca fiind vindecată pe baza examinărilor clinice şi paraclinice sau a recomandării medicului care constată că riscul de transmitere a bolii nu mai există.
INSP, obligat să comunice zilnic numărul cazurilor noi, al cazurilor retestate şi numărul total de teste
„Institutul Naţional de Sănătate Publică, pe toată perioada situaţiei de risc epidemiologic şi biologic, pentru prevenirea introducerii si limitarea răspândirii bolilor infectocontagioase pe teritoriul naţional, are obligaţia de a comunica zilnic numărul cazurilor noi, numărul cazurilor retestate şi numărul total de teste pentru cazurile noi şi cazurile retestate, raportate separat, la nivel naţional şi judeţean, inclusiv după criteriul domiciliului persoanei testate”, arată o modificare propusă în Comisia juridică a Senatului, la iniţiativa legislativă.
În plus, autorităţile publice centrale sau locale au obligaţia de a asigura pentru persoanele aflate în carantină sau în izolare la domiciliu sau în locaţia declarată de acestea, necesarul de hrană ori, după caz, şi tratament în funcţie de vârsta şi starea de sănătate a persoanei, precum şi livrarea acestora dacă persoanele se află în imposibilitatea de a-şi asigura procurarea hranei ori, după caz, a tratamentului.
Limitele maximale pentru aceste cheltuieli care vor fi suportate din bugetul Ministerului Sănătăţii, prin unităţile administrativ teritoriale, vor fi stabilite prin Hotărâre de Guvern.
A fost eliminată „carantina bunurilor”
„carantina persoanelor – măsură de prevenire a răspândirii bolilor infectocontagioase, constând în separarea fizică a persoanelor suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent înalt patogen, de alte persoane, în spaţii special desemnate de către autorităţi, la domiciliu sau la locaţia declarată de către persoana carantinată, stabilită prin decizie individuală motivată a direcţiei de sănătate publică, care va conţine menţiuni cu privire la data şi emitentul actului, numele şi datele de identificare ale persoanei carantinate, durata măsurii şi calea de atac prevăzută de lege”, arată un alt amendament.
Pe tot parcursul legii sintagma „agent patogen” este înlocuită cu sintagma „agent înalt patogen”, mai prevede sursa menţionată.
A fost eliminată prevederea legată de „carantina bunurilor”. De asemenea, a fost eliminată definiţia pentru „suspect de a fi infectat sau contaminat”, faţă de varianta din proiectul de lege adoptat de Camera Deputaţilor. Definiţia era – „acea persoană sau bun considerat ca fiind expus sau posibil expus unui risc epidemiologic sau biologic şi care poate constitui o sursă de răspândire a bolii”.
În schimb, este păstrată definiţia pentru persoana suspectă: „persoană posibil infectată care provine din zona în care există epidemie, risc epidemiologic, cu un agent înalt patogen, pe perioada de incubaţie, în baza dovezilor ştiinţifice sau persoana care a intrat în contact direct cu o persoană infectată sau cu bunuri contaminate cu agentul înalt patogen, până la trecerea perioadei de incubaţie sau apariţia semnelor sau simptomatologiei clinice sau paraclinice a bolii”
Un alt amendament al Consiliului legislativ, însuşit de senatorul PNL Iulia Scântei arată că: urgenţă de sănătate publică de importanţă internaţională este „un eveniment neobişnuit care, conform Regulamentului sanitar Internaţional 2005, aprobat de Adunarea Generală a Organizaţiei Mondială a Sănătăţii şi pus în aplicare prin Hotărârea Guvernului nr.758/2009, constituie un risc pentru sănătatea publică prin răspândirea internaţională a bolii şi cere un potenţial răspuns internaţional coordonat”.
Toate actele normative pentru măsurile din proiectul de lege pot fi contestate
„Toate actele administrative cu caracter normativ privind instituirea, modificarea sau încetarea măsurilor din prezenta lege, pot fi atacate de către orice persoană cu plângere la instanţa de judecată competentă, atât pentru motive de nelegalitate, cât şi de netemeinicie, în termen de 5 zile de la publicarea actului administrativ în Monitorul Oficial al României sau de la data luării la cunoştinţă a conţinutului actului în cazul nepublicării acestuia”, arată un amendament admis de principiu în Comisia juridică a Senatului.
Plângerea se formulează în scris si se depune la instanţa judecătorească competentă. De asemenea, plângerea este soluţionată de urgenţă şi cu precădere, într-un termen ce nu va depăşi 15 de zile de la data sesizării legale a instanţei, în complete formate din 3 judecători. „Primul termen de judecată este de maximum 5 zile de la data înregistrării plângerii, iar termenele ulterioare nu pot depăşi 10 zile in total”, arată sursa citată.
Recursul la decizia instanţei poate fi făcut în maximum 2 zile de la comunicare. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) se pronunţă în complet de 5 judecători, în termen de 5 zile de la sesizare, prin hotărâre definitivă.
Indemnizaţie de 50% din salariu pentru detaşări şi diurnă de 2% din salariu
În situaţia existenţei unui deficit de personal medical constatat de către direcţia de sănătate publică sau de Inspectoratul judeţean pentru situaţii de urgenţă sau al Municipiului Bucureşti, pe durata instituirii măsurii în domeniul sănătăţii publice, în situaţii de risc epidemiologic şi biologic, personalul medical, paramedical şi auxiliar specializat din sistemul public poate fi detaşat cu acordul persoanei detaşate, iar în lipsa acestuia, în condiţiile prezentei legi, pe o durată de cel mult 30 de zile, prin ordin al ministrului sănătăţii, al şefului Departamentului pentru situaţii de urgenţă sau al persoanei desemnate de acesta sau după caz, al conducătorului instituţiei angajatoare.
De asemenea, pe durata detaşării este asigurată persoanei detaşate, „suplimentar faţă de salariul plătit de unitatea angajatoare, plata indemnizaţiei de detaşare în cuantum de 50% din salariul de încadrare, diurna zilnică de 2% din salariul de încadrare, precum şi cazarea şi transportul în localitatea unde se dispune detaşarea”.
„Pentru acoperirea deficitului de personal medical din sistemul sanitar, precum şi de profesionişti ai situaţiilor de urgenţă din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, pe durata instituirii stării de risc epidemiologic şi biologic este permisă angajarea temporară, fără concurs, a personalului medical în unităţile sanitare şi în cadrul Direcţiilor de Sănătate Publică deficitare, iar a profesioniştilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, în cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi al unităţilor subordinate acestuia”, arată sursa amintită.
Reglementările pentru minori
Când măsura izolării a fost luată faţă de o persoană bolnavă în a cărei ocrotire se află un minor, o persoană pusă sub interdicţie, o persoană căreia i s-a instituit tutela sau curatela ori o persoană care, datorită din cauza vârstei, bolii sau altei cauze are nevoie de ajutor, autoritatea competentă este încunoştinţată, de îndată, în vederea luării măsurilor legale de ocrotire pentru persoana respectivă, numai în situaţia în care nu există rude sau alte persoane care să se oblige să le asigure ocrotirea.
Totodată,„ dacă persoana este un minor, măsura izolării se instituie pentru acesta conform alin. (3) si (4) după caz, la domiciliul aparţinătorului ori la locaţia declarată de acesta. Izolarea minorului într-o unitate sanitară sau la o locaţie alternativă ataşată acesteia se instituie potrivit reglementărilor în vigoare. Aparţinătorul minorului este supus măsurii carantinării în temeiul prezentei legi, dacă măsura izolării nu i se aplică”.
Alte modificări la definiţiile termenilor
Senatorii Comisiei juridice au făcut şi câteva schimbări la alte definiţii ale termenilor prevăzuţi în proiectul de lege după cum urmează:
„izolarea – măsura care constă în separarea fizică a persoanelor afectate de o boală infectocontagioasă sau a persoanelor purtătoare ale agentului înalt patogen chiar dacă acestea nu prezintă semne şi simptome sugestive, la domiciliu, la locaţia declarată de persoana izolată, într-o unitate sanitară sau la o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, în vederea monitorizării stării de sănătate şi aplicării unui tratament, după caz, măsură instituită în scopul vindecării şi reducerii gradului de contagiozitate pe baza consimţământului persoanelor sau, în lipsa acestuia, prin decizia individuală motivată a direcţiei de sănătate publică, care va conţine menţiuni cu privire la data şi emitentul actului, numele şi datele de identificare ale persoanei izolate, durata măsurii şi calea de atac prevăzută de lege;”
„risc iminent – ameninţare imediată sau probabilitatea ridicată de apariţie şi răspândire a unui agent înalt patogen în populaţia umană, care poate avea un impact grav asupra sănătăţii şi vieţii omeneşti;”
„contaminare – prezenţa unui agent înalt patogen pe suprafaţa corpului uman sau animal, în sau pe un produs preparat pentru consum sau pe alte obiecte, inclusiv mijloace de transport, ce poate constitui un risc epidemiologic şi biologic;”
„informaţii ştiinţifice oficiale – date ce oferă elemente de probă bazate pe metode ştiinţifice stabilite şi transmise de către instituţii internaţionale sau naţionale, cu atribuţii în domeniul sănătăţii, şi acceptate de către Ministerul Sănătăţii;”
persoana bolnavă – persoana care suferă de o boală infectocontagioasă având semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz sau persoana purtătoare a unui agent înalt patogen chiar dacă nu prezintă semne şi simptome sugestive, la examenul medical clinic obiectiv, dar prezintă un risc epidemiologic şi biologic;
„risc epidemiologic – probabilitatea de apariţie a unui eveniment generat de un agent înalt patogen care poate afecta sănătatea grupurilor populaţionale, cu posibilitatea răspândirii pe plan local, judeţean, zonal, naţional, european sau internaţional;”
„risc biologic – probabilitatea apariţiei unui efect asupra sănătăţii umane cauzat de răspândirea accidentală sau intenţionată a unui agent înalt patogen;”
„boală transmisibilă – boala determinată de invazia ţesuturilor organismului de către agenţi înalt patogeni, multiplicarea acestora şi reacţia ţesuturilor gazdă la aceştia şi la toxinele pe care le produc şi care se poate transmite de la o sursă/mediu la o persoană şi de la o persoană la alta;
Noi prevederi introduse în iniţiativă
Comisia juridică a introdus şi noi alineate în proiectul de lege care reglementează definiţiile pentru „organe de control”, „spaţiu special desemnat de autorităţi” şi „locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare”.
„organe de control – organele stabilite potrivit reglementărilor legale în vigoare, cu competenţe de verificare şi de monitorizare a respectării de către autorităţile sau persoanele în cauză a măsurilor dispuse în temeiul prezentei legi, în situaţiile de risc epidemiologic şi biologic.
spaţiu special desemnat de autorităţi – locaţie care îndeplineşte condiţiile minime de cazare şi este stabilită de autorităţi pentru carantinarea persoanelor, potrivit prezentei legi.
locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare – spaţiu în care se acordă asistenţă medicală şi este arondat unei unităţi sanitare de bază pentru izolarea persoanelor, potrivit prezentei legi, cum ar fi, dar fără a se limita, unităţile de cazare hoteliere sau alte spaţii special amenajate”, conform sursei citate.
Care este baza aplicării măsurii carantinei
Carantina persoanelor în spaţii special desemnate, la domiciliu sau la o locaţie declarată „se aplică pentru grupuri populaţionale care sunt susceptibile de a prezenta risc epidemiologic şi biologic pentru sănătatea publică, de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, iar, în cazuri individuale, prin decizie motivată a direcţiei de sănătate publică, care va conţine menţiuni cu privire la data şi emitentul actului, numele şi datele de identificare ale persoanei carantinate, durata măsurii şi calea de atac prevăzută de lege. Măsurile şi grupurile populaţionale se stabilesc de către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă în baza propunerii Grupului de suport tehnico-ştiinţific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României”.
Un amendament al senatorului PSD Şerban Nicolae, reformulat de membrii Comisiei juridice, arată că: „Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot pune la dispoziţie spaţii special desemnate sau locaţii alternative ataşate unităţilor sanitare pentru persoanele aflate în carantină sau în izolare, după caz”.
Totodată, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale care nu deţin în proprietate sau în administrare spaţiile necesare pot încheia contracte de închiriere a unor imobile cu această destinaţie.