Noi reguli pentru protejarea monumentelor istorice din România
Deputații au adoptat un proiect care vizează reguli noi pentru îmbunătățirea eficienței procesului de protejare a monumentelor istorice prin introducerea posibilității de notificare publică a deciziilor de clasare de urgență. Legea urmează să fie promulgată.
Proiectul de lege propus are ca scop modificarea și completarea Legii nr. 422/2001.
În plus, se propune extinderea surselor de finanțare pentru Institutul Național al Patrimoniului, astfel încât să se diversifice portofoliul de investiții care pot fi realizate.
„În cazul în care un imobil nu are un proprietar cunoscut, comunicarea deciziei privind declanşarea procedurii de clasare, respectiv a procedurii de urgenţă se consideră realizată prin afişarea acesteia la sediul primăriei şi al serviciului public deconcentrat al Ministerului Culturii pe al cărui teritoriu administrativ se află bunul imobil în cauză, precum şi pe paginile de internet ale acestora.
În acest caz, regimul juridic de monument istoric se aplică începând de la data afişării deciziei privind declanşarea procedurii de clasare, respectiv a procedurii de clasare de urgenţă, potrivit dispoziţiilor prezentei legi”, arată proiectul de lege.
Toate reparațiile se fac sub supravegherea Ministerului Culturii
De asemenea, conform proiectului, toate intervențiile efectuate asupra monumentelor istorice, cu excepția celor care implică schimbarea funcției sau destinației, întreținerea sau reparații curente sau amplasarea echipamentelor sau infrastructurii fizice pentru susținerea rețelelor de comunicații electronice, considerate microlucrări, lucrări standard sau lucrări de mică amploare conform legislației privind facilitarea dezvoltării rețelelor de comunicații electronice, indiferent de sursa lor de finanțare sau de regimul de proprietate a imobilului, trebuie să fie efectuate de personal specializat atestat, sub supravegherea și controlul Ministerului Culturii și al serviciilor publice deconcentrate ale acestuia, în conformitate cu legea.
De asemenea, elaborarea expertizelor tehnice, a proiectelor de consolidare, restaurare și supervizarea lucrărilor trebuie să fie efectuate exclusiv de către personal specializat atestat de Ministerul Culturii, respectând cerințele specifice ale domeniului monumentelor istorice și standardele de calitate în construcții.
Comisia Națională a Monumentelor Istorice este compusă din 21 de membri, personalități și profesioniști în domeniul protejării monumentelor istorice, numiți prin ordin al ministrului culturii pentru un mandat de 2 ani, conform propunerii legislative.
Conform aceleiași propuneri legislative, funcția de secretar al Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice și funcțiile de secretari ai secțiunilor de specialitate ale acesteia sunt ocupate de specialiști din cadrul compartimentului de specialitate în domeniul protejării monumentelor istorice al Ministerului Culturii.
„Comisia pentru Soluţionarea Contestaţiilor în Domeniul Patrimoniului Cultural Imobil este compusă din 9 membri, dintre care doi funcţionari publici din cadrul direcţiei de specialitate a Ministerului Culturii.
Membrii Comisiei, cu excepţia funcţionarilor publici, sunt profesionişti atestaţi de Ministerul Culturii în domeniile protejării monumentelor istorice şi patrimoniului arheologic”, conform proiectului.
Fondurile provenite din aplicarea timbrului pentru monumentele istorice pot fi suplimentate prin alocări bugetare din partea bugetului de stat, în scopul organizării sesiunilor de finanțare a proiectelor multianuale incluse într-un program distinct, atașat bugetului Ministerului Culturii, conform prevederilor legii.
La data de 11 martie, Senatul a adoptat proiectul de lege în calitate de prim for sesizat, iar votul din Camera Deputaților a fost decizional. Prin urmare, legea urmează să fie promulgată.
