Substanţele nutritive care pot încetini îmbătrânirea creierului

Oamenii de știință au studiat îndelung creierul pentru a promova o îmbătrânire sănătoasă. Deși sunt cunoscuți numeroși factori de risc pentru îmbătrânirea accelerată a creierului, există mai puține informații despre modalitățile de prevenire a declinului cognitiv.

Există dovezi că nutriția este importantă, iar un nou studiu publicat în revista npj Aging, realizat de Centrul pentru creier, biologie și comportament al Universităților Nebraska-Lincoln și Illinois din Urbana-Champaign (UIUC), subliniază modul în care anumite substanțe nutritive pot juca un rol esențial în îmbătrânirea sănătoasă a creierului.

Echipa de cercetători, condusă de Aron Barbey, director al Centrului pentru creier, biologie și comportament, împreună cu Jisheng Wu, doctorand la Nebraska, și Christopher Zwilling, cercetător științific la UIUC, a realizat un studiu multimodal – combinând inovații de ultimă oră în neuroștiință și nutriție – identificând un profil nutrițional specific la participanții cu performanțe cognitive superioare.

Studiul transversal a inclus 100 de participanți sănătoși din punct de vedere cognitiv, cu vârste cuprinse între 65 și 75 de ani.

Acești participanți au completat un chestionar cu informații demografice, măsurători corporale și activitate fizică. Plasma sanguină a fost colectată după o perioadă de post pentru a analiza biomarkerii nutriționali. De asemenea, participanții au fost supuși unor evaluări cognitive și scanări RMN.

Rezultatele au scos la iveală două tipuri de îmbătrânire cerebrală în rândul participanților – accelerată și mai lentă decât se așteptau cercetătorii. Cei cu o îmbătrânire cerebrală mai lentă aveau un profil nutrițional distinct.

Beneficiile dietei mediteraneene

Biomarkerii nutriționali benefici din sânge au inclus o combinație de acizi grași (vaccenic, gondoic, alfa-linolenic, elcosapentaenoic, eicosadienoic și lignoceric), antioxidanți și carotenoizi, inclusiv cis-luteină, trans-luteină și zeaxantină, două forme de vitamina E și colină.

Acest profil este corelat cu nutrienții din dieta mediteraneană, care a fost anterior asociată cu îmbătrânirea sănătoasă a creierului.

îmbătrânire
Sursă: Dreamstime

„Am investigat biomarkeri nutriționali specifici, precum profilurile de acizi grași, cunoscuți în știința nutrițională pentru beneficiile lor potențiale pentru sănătate. Acest lucru se aliniază cu un volum extins de cercetări care demonstrează efectele pozitive ale dietei mediteraneene, care pune accentul pe alimente bogate în acești nutrienți benefici”, a declarat Aron Barbey, profesor de psihologie, într-un comunicat al Universității Nebraska-Lincoln.

El a remarcat că cercetările anterioare privind nutriția și îmbătrânirea creierului s-au bazat în principal pe chestionare de frecvență alimentară, care depind de memoria participanților. Recentul studiu este unul dintre primele și cel mai mare care combină imagistica cerebrală, biomarkeri din sânge și evaluări cognitive validate.

„Aspectul unic al studiului nostru constă în abordarea sa cuprinzătoare, integrând date privind nutriția, funcția cognitivă și imagistica cerebrală”, a precizat prof. Barbey. „Acest lucru ne permite să construim o înțelegere mai solidă a relației dintre acești factori. Trecem dincolo de simpla măsurare a performanțelor cognitive cu ajutorul testelor neuropsihologice tradiționale”, a explicat cercetătorul.

„Examinăm simultan structura, funcția și metabolismul creierului, demonstrând o legătură directă între aceste proprietăți ale creierului și abilitățile cognitive. Mai mult, arătăm că aceste proprietăți ale creierului sunt direct legate de dietă și nutriție, așa cum reiese din modelele observate în biomarkerii nutriționali”, a precizat acesta.

S-ar putea dezvolta tratamente pentru îmbătrânire

Cercetătorii vor continua să exploreze acest profil de nutrienți în legătură cu îmbătrânirea sănătoasă a creierului. Ei spun că este posibil ca, în viitor, descoperirile să ajute la dezvoltarea unor terapii și intervenții pentru a promova sănătatea creierului.

„Un pas următor important implică efectuarea de studii controlate randomizate. În aceste studii, vom izola nutrienții specifici cu asocieri favorabile cu funcția cognitivă și sănătatea creierului și îi vom administra sub formă de nutraceutice”, a precizat prof. Barbey.

„Acest lucru ne va permite să evaluăm definitiv dacă o creștere a nivelurilor acestor profile specifice de nutrienți duce la îmbunătățiri ale performanțelor la testele cognitive și în măsurătorile structurii, funcției și metabolismului creierului”, a explicat cercetătorul american.