Asumarea unor obligaţii politico-economice din partea Bulgariei şi Croaţiei pot fi apreciate drept un pas important în direcţia apropierii celor două ţări de introducerea monedei europene comune. În Ungaria inflaţia şi datoriile de stat sunt mai mari decât ar trebui, dar oricum nimeni nu se grăbeşte să treacă la euro.
Cel mai recent raport al BCE prezintă o imagine mixtă a apropierii economice a ţărilor UE din afara zonei euro, evidenţiind paşii importanţi întreprinşi în domeniul administrării problemelor legate de echilibrul bugetar. În raportul care se realizează din doi în doi ani se analizează apropierea a 7 ţări membre UE de introducerea monedei europene, în care încă nu s-a trecut la acest pas.
Bulgaria şi Croaţia şi-au asumat obligaţii politico-economice relevante în privinţa participării fără probleme pentru a ajunge în “anticamera” euro. Din cauza datelor din raport folosite în analiza economică, efectul provocat de coronavirus va putea fi analizat complet doar în următorul raport care urmează să apară în 2022.
În privinţa criteriului stabilităţii de preţuri, situaţia gradului de a corespunde cerinţelor s-a deteriorat în cele mai multe ţări analizate. Rata inflaţiei înregistrată în Bulgaria, Polonia, România, Cehia şi Ungaria depăşeşte cu mult valoarea de referinţă de 1,8%, în Suedia aceasta a fost cu puţin mai mică, iar în Croaţia cu mult mai mică. Este de aşteptat ca în anii următori, inflaţia să regreseze în cele mai multe ţări analizate.
Bulgaria şi Croaţia au cerut în 2018, respectiv în 2019, în mod oficial să fie cooptate în mecanismul ERM-II, asumându-şi importante obligaţii politico-economice pentru a putea adera în viitorul apropiat.
Conform raportului BCE, exceptând Suedia, calitatea instituţiilor şi a guvernării din ţările analizate este relativ slabă mai ales în raport cu Bulgaria, România, Croaţia şi Ungaria.
Sistemul cadrului juridic din ţările analizate nu poate fi compatibil pe deplin cu toate cerinţele prevăzute pentru preluarea monedei europene.