Tensiuni în creștere între Turcia și UE. După ultimele reacții ale preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan se pare că europenii s-au săturat. Oficialii i-au cerut joi emisarului Turciei, Mevlüt Cavusoglu, o serie de „gesturi credibile” înainte de a relua dialogul în vederea normalizării relaţiilor cu Ankara, comentează AFP.
Dialogul între UE și Turcia, esențial
„Dialogul este esenţial, dar noi aşteptăm gesturi credibile pe teren”, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, după ce l-a primit pe ministrul turc de externe aflat în vizită la Bruxelles. Ursula von der Leyen a precizat că întrevederea a fost un „scurt schimb de opinii” şi a reamintit decizia de a sancţiona acţiunile ilegale şi agresive ale Ankarei luată în decembrie de liderii europeni.
Ministrul turc de externe a avut joi dimineața o întâlnire cu şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell. El va fi primit vineri de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.
„Preşedintele Erdogan i-a invitat pe Charles Michel şi pe preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să meargă în Turcia şi am venit pentru a pregăti această vizită. Sper că întrevederile mele vor fi fructuoase”, a anunţat Mevlüt Cavusoglu într-o declaraţie înainte de întâlnirea cu Josep Borrell.
Autoritățile de la Ankara vor reînnoirea acordului
Turcia vrea să discute despre reînnoirea acordului privind migranţii încheiat cu UE, despre conferinţa internaţională asupra Mediteranei de Est propusă de Charles Michel, despre liberalizarea vizelor promisă de UE şi modernizarea uniunii vamale, a amintit şeful diplomaţiei de la Ankara.
„Sperăm cu toţii că declaraţiile preşedintelui turc să fie repede transformate în acte concrete şi durabile care să dovedească bunăvoinţa reală faţă de UE, a declarat pentru AFP şeful diplomaţiei luxemburgheze, Jean Asselborn.
Dar „nimeni nu intenţionează să arunce buretele”, a avertizat acesta. „UE rămâne hotărâtă să-şi apere interesele şi pe cele ale statelor membre, precum şi să menţină stabilitatea regională”, a ţinut să adauge Jean Asselborn.
De la ce au pornit tensiunile
Subiectele de tensiune sunt numeroase: disputele cu Grecia şi Ciprul, implicarea Ankarei în conflictele din Siria, Libia şi Nagorno Karabakh, scandalul cu Parisul, încălcări ale embargoului ONU asupra armelor în Libia, acţiunile militare agresive din estul Mediteranei.
Liderii europeni i-au întins mâna preşedintelui Erdogan în iulie 2020, dar acesta a respins gestul. În decembrie, ei au decis să sancţioneze Ankara pentru continuarea forajului unilateral în zona economică exclusivă a Ciprului.
