Dacă în ceea ce priveşte preţul aurului anul 2009 pare să înceapă la fel ca anul trecut, cu creşteri pentru metalul preţios, cotaţiile barilului de petrol continuă să fie extrem de volatile, în uşoară scădere.
Una dintre ultimele ştiri ale săptămånii trecute a fost legată de numărul locurilor de muncă din economia Statelor Unite ale Americii. Pe parcursul anului 2008, economia SUA a pierdut cele mai multe locuri de muncă într-un an din istoria de după 1945, numărul total ridicåndu-se la aproape 2,6 milioane. Rata şomajului a ajuns, astfel, la 7,2% în luna decembrie, un maxim al ultimilor 15 ani. Numărul locurilor de muncă pierdute în luna decembrie, indicator care a fost publicat vinerea trecută, s-a ridicat la 524.000, cifră care s-a situat, totuşi, sub aşteptările analiştilor, de 550.000. Ceea ce a făcut ca dolarul să nu se deprecieze în raport cu euro, ci dimpotrivă. După publicarea indicatorului, moneda americană a crescut 0,1%, ajungånd pånă la 1,37 dolari pe euro. Cotaţiile acţiunilor listate în SUA au evoluat însă în linie cu veştile negative, accentuånd scăderile din ultima şedinţă a săptămånii trecute. Bursele din Europa de Vest au decis să vadă, cel puţin pentru o scurtă perioadă, partea plină a paharului şi au urcat imediat după publicarea datelor şomajului din SUA.
Barilul de petrol are parte de o evoluţie surprinzătoare la începutul anului. Turbulenţele din Orientul Mijlociu, care, de regulă, duc la majorarea preţului petrolului, nu au mai reuşit decåt o majorare slabă a barilului. Problemele din Fåşia Gaza au dus la o revenire a petrolului pånă la puţin peste 47 de dolari, dar creşterea a fost „rezolvată“ într-o singură şedinţă de tranzacţionare, cea de miercuri, cånd barilul a pierdut 12,25%, pånă la 42,6 dolari pe piaţa din New York. Scăderea a continuat pånă la aproape 40 de dolari în ultima şedinţă a săptămånii. Mai mult decåt atåt, analiştii nu se aşteaptă la o revenire a preţului petrolului în acest an, un curs de 25 de dolari fiind la fel de probabil ca unul de 80 de dolari. Recesiunea economică, prezentă mai mult sau mai puţin în toate economiile dezvoltate, are ca efect reducerea consumului industrial de materii prime, petrolul fiind cel mai lovit în această situaţie.
Criza financiară şi economică rămåne principalul subiect de discuţie şi în acest an. Cel mai important lucru căutat de analişti şi de investitori este bottom-ul, punctul sub care nu se mai poate coborî. Din păcate, minimele crizei nu sunt atåt de uşor de găsit, iar cei mai mulţi se aşteaptă la noi minime pentru pieţele de capital, coroborate cu adåncirea problemelor economice.
Problemele continuă
„O privire către crizele economice din trecut ne sugerează că drumul de la maxime la minime ar mai putea continua o perioadă“, spune Henning Esskuchen, Co-Head al CEE Equity Research al Erste Group, în cel mai recent raport al companiei asupra pieţelor de capital. „Istoria ne arată că cele mai extreme crize economice au durat pånă la 30 de luni, însă niciuna nu a avut parte de un declin asemănător celui de anul trecut“, adaugă acesta.
Anul 2009 ar trebui să aducă acel „punct de întoarcere“ (turning point) pe care îl aşteaptă analiştii şi investitorii, cel mai probabil, însă, după ce economiile lumii se vor fi redus şi mai mult. Producţia industrială a statelor din Europa a continuat să scădă în luna noiembrie a anului trecut, iar datele ce vor veni pentru luna decembrie sunt prognozate a fi chiar mai sumbre. Cea mai mare economie a Europei, Germania, a înregistrat o diminuare a producţiei industriale de 3,1% în noiembrie faţă de luna anterioară, cea mai mare scădere a economiei Germaniei reunite. În Franţa, producţia a căzut 2,4%, fiind astfel consemnată a patra lună consecutivă de scădere. Pentru zona euro, scăderea producţiei industriale a fost, în aceeaşi lună, de 5,3%, cifră depăşită de economia SUA, care a anunţat un minus de 5,5%, şi de cea a Japoniei, de minus 16,2%.
Aceste probleme însă au pălit în ultima perioadă în faţa crizei gazelor naturale, care ameninţă să lase în frig populaţiile statelor europene dependente de grazul din Rusia. Criza gazelor naturale va dispărea totuşi mult mai repede decåt recesiunea mondială, care va marca şi acest an. Iar oportunităţile de investiţie vor continua să apară. Cea mai recentă speculaţie semnificativă este cea a barilului de petrol, scăderea masivă de miercurea trecută fiind considerată rezultatul acţiunii speculatorilor, care au marcat repede un profit substanţial.
«Istoria ne arată că cele mai extreme crize economice au durat pånă la 30 de luni, însă niciuna nu a avut parte de un declin asemănător celui de anul trecut.»
Henning Esskuchen, Co-Head al CEE Equity Research al Erste Group
