Raportul științific al Universității Cattolica despre pandemie, prezentat de jurnaliştii La Stampa. De la testele rapide la domiciliu, până la medicină de precizie. Care este dinamica variantelor?
Analiza noutăţilor mondiale despre pandemie: tratamente în curs de aprobare și evoluția campaniei de vaccinare. Studii privind vitamina C și lactoferina. Raportul Cattolica-Stampa din această săptămână analizează în principal articole științifice internaționale privind evoluția luptei împotriva Covid.
Rubin R. analizează într-un editorial posibilitatea de a efectua la domiciliu teste antigenice rapide, a căror utilizare a fost recent autorizată de FDA americană, care a aprobat deja 7. Aceste teste sunt vândute în farmacii, însă pot se pot găsi și fără prescripție medicală pe rafturile supermarketurilor, sau printr-o comandă Amazon. Deși aceste teste sunt ușor de realizat și au rezultate aproape imediate, merită subliniat faptul că nu pot și nu trebuie să înlocuiască tamponul biomolecular, deoarece pentru aceste teste există un anumit număr de rezultate false negative, adică de persoane care, în ciuda faptului că sunt infectate, nu sunt detectate de test, scrie La Stampa.
Motivele acestei false negativităţi sunt diferite și pot deriva atât dintr-un defect în colectarea probei, cât și din faptul că sunt efectuate într-o fază incipientă a infecției. Odată admise aceste limitări, totuși, se poate recunoaște că efectuarea testelor rapide la domiciliu s-ar putea dovedi un instrument important pentru conținerea pandemiei Covid-19 în contexte specifice.
Medicina personalizată
Caputo V. și alții abordează o chestiune care până acum a rămas în umbră din cauza datelor pandemiei și a gravităţii acesteia. E vorba de așa-numita medicină personalizată, sau de precizie.
Acest tip de abordare, care a găsit o aplicare largă și pozitivă în alte contexte, cum ar fi oncologia, s-ar putea dovedi utilă și în cursul infecțiilor virale. În acest articol, în special, se face referire la o cinetică diferită a dispariției virusului SARS-CoV-2 legată de variante și la faptul că subiecții de sex masculin au o încărcătură virală mai mare dar și o scădere mai rapidă a acesteia.
Rolul vitaminei C
Al Sulaiman K și alţi cercetători, într-un studiu retrospectiv efectuat în Arabia Saudită pe 296 de pacienți cu forme severe de COVID-19, a demonstrat că utilizarea vitaminei C, desigur, împreună cu terapia standard, nu reduce mortalitatea, dar pare a fi asociată cu o incidență mai mică de tromboză venoasă și arterială. Aceste date, dacă sunt confirmate pe un număr de pacienți mai mare decât cel prezentat, ar putea sugera o posibilă utilizare, asociată cu alte terapii, a vitaminei C în anumite situații clinice.
Moll V. și alții au evaluat sindromul de burn-out psihologic, care se dezvoltă în contexte de urgență, în special la profesioniștii din domeniul sănătății, care sunt chemați să lucreze cu pacienți grav bolnavi, internați la terapie intensivă. Posibilitatea de a dezvolta burnout în terapie intensivă este, oricum deja mare în raport cu severitatea pacienților și cu stresul pe care îl generează la lucrătorii din domeniul sănătății, indiferent de situațiile de urgență.
Cu toate acestea, comparând ceea ce s-a întâmplat într-un context de terapie intensivă în 2017, din 2020, anul începerii pandemiei, s-a observat o creştere a suferinței psihologice (burn-out) la toate categoriile de lucrători din domeniul sănătății, angajați în secţiile de terapie intensivă, în special în cazul asistentelor medicale și a femeilor în general.
Medicamentul
O’Brien MP și alții au descris rezultatele privind utilizarea REGEN-COV administrat subcutanat la 753 de pacienți în 96 de ore de la diagnosticarea COVID-19 și le-au comparat cu un grup similar care nu primise medicamentul. REGEN-COV este combinația a doi anticorpi monoclonali care, prin legarea în două puncte diferite ale proteinei Spike, împiedică intrarea virusului. E vorba de casirivimab și indevimab.
Utilizarea REGEN-COV a redus progresia infecției simptomatice la cei tratați (1,5% comparativ cu 7,8% la cei netratați). Acest rezultat este conform cu cele observate în cazul folosirii altor anticorpi monoclonali. În viitor, se poate lua în considerare o utilizare timpurie a acestui medicament pentru a preveni formele severe ale bolii și poate, pentru profilaxia persoanelor cu risc la care răspunsul la vaccin poate să nu fie la fel de eficient.
În cadrul aspectelor legate de terapia intensivă, Singhal L. și colaboratorii săi prezintă un algoritm de învățare automată și inteligență artificială menit să prevadă dezvoltarea sindromului de detresă respiratorie acută severă ARDS, care este una dintre cele mai grave complicații ale formelor avansate de COVID-19. Aplicarea acestui algoritm, elaborat pe baza datelor obținute de la peste 35.000 de pacienți cu COVID-19, permite anticiparea acest sindrom cu aproximativ 12 ore înainte de apariția criteriilor clasice care îl definesc ca atare. Această abordare ar putea permite o intervenție terapeutică timpurie cu un prognostic îmbunătățit.
Vaccinuri
În ceea ce privește cercetarea privind vaccinurile, studiul realizat de El Sahly H.M. și alții evidențiază eficacitatea protecției vaccinului Moderna care persistă cel puțin 5 luni. Limita acestui studiu constă în faptul că a fost realizat înainte de răspândirea variantelor mai recente și în special a variantei Delta. În orice caz, este interesant de observat că există o egalitate substanțială între evenimentele adverse după administrarea primei și celei de-a doua doze, ceea ce este oarecum în contrast cu ceea ce a fost raportat anterior.
Într-un studiu realizat în Israel, Dagan N și colaboratorii săi raportează că femeile însărcinate sunt protejate în egală măsură de vaccinul Pfizer, la fel ca și femeile care nu sunt însărcinate. Datele sunt extrem de interesante chiar dacă se așteptă, în mod evident, confirmarea din partea altor studii. În ceea ce privește studiile efectuate la copii, Mina Fazel și alții raportează o cercetare efectuată în Marea Britanie printr-un sondaj efectuat pe aproape 30.000 de elevi cu vârste cuprinse între 9 și 18 ani.
Rezultatul arată că 50% dintre respondenți erau în favoarea vaccinării, 37% erau indeciși și 13% erau împotrivă. Cadrul care reiese din acest sondaj efectuat într-o țară europeană poate fi considerat reprezentativ şi pentru realitatea italiană.
Variante
Într-un studiu realizat din august 2020 până în august 2021 în Statele Unite, Siegel DA și alți cercetători au analizat tendința noilor cazuri, accesul la camera de urgență și internările în spitale ale copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-17 ani bolnavi de COVID-19.
S-a observat că, odată cu trecerea timpului și în raport cu apariția de noi variante cu o capacitatea mai mare de transmisie, rezultă o creștere a incidenței transmisiei, în special în grupa de vârstă 0-9 ani, cu apariția unor cazuri severe care necesită terapie intensivă. Studii precum acesta oferă elemente utile pentru a evalua mai bine raportul cost / beneficiu al vaccinării tinerilor.
În ceea ce privește terapia, Peng J și echipa sa de cercetători au efectuat o meta-analiză a eficacității și siguranței clinice a trei medicamente imunosupresoare pentru tratamentul pacienților cu COVID-19: tocilizumab, sarilumab și anakinra. Rezultatul acestui studiu este că tratamentul cu aceste medicamente reduce riscul de mortalitate fără a crește riscul de infecții secundare, cu excepția posibilei apariții a infecțiilor fungice. Tot pe acest subiect, este interesant de menționat că, în ultimele zile, AIFA a autorizat utilizarea acestor 3 medicamente la pacienții cu pneumonie SARS-CoV-2 moderată sau severă, sau cu condiții clinice care se înrăutățesc rapid.
În ceea ce privește infecțiile fungice, acestea ar putea fi consecința unui efect de potențare datorat cortizonului asupra imunosupresiei induse de aceste medicamente. În acest sens, va fi important să se pună în aplicare acțiuni de farmacovigilență pentru a evalua mai bine existența, sau nu, a acestui risc și, dacă este posibil, pentru a identifica procedurile ce permit reducerea acestuia.
Lactoferina
Într-un studiu efectuat, Rosa L și alți oameni de ştiinţă au demonstrat că tratamentul cu lactoferină reduce timpul de realizare a negativizării ARN în tamponul faringian. Acest beneficiu este evident doar la pacienții simptomatici sau semi-simptomatici, dar nu şi la pacienții asimptomatici.
Cu toate acestea, există o serie de probleme critice: proiectarea retrospectivă a studiului, lipsa dovezilor beneficiului acestui tratament în reducerea simptomelor bolii, tratamentul simultan al lactoferinei cu alte medicamente. Pentru această cercetare, precum și pentru altele care urmăresc utilizarea unui tratament eficient și versatil care să poată fi utilizat în afara unui spital, va fi necesar să așteptăm rezultatele studiilor randomizate, controlate, efectuate pe un eșantion mai mare de pacienți. Etti M și alți oameni de ştiinţă abordează un subiect extrem de important în ceea ce privește sănătatea globală și pentru care există încă multe motive de incertitudine: efectele COVID-19 în timpul sarcinii și asupra copilului.
Motivele acestei incertitudini stau în faptul că în momentul de față, datele disponibile sunt încă puține, motiv pentru care se lansează ideea formării unei rețele care să includă experți din 29 de țări care să poată defini prioritățile de cercetare în acest sector deosebit de relevant și delicat în această fază a pandemiei.